Opinii

„Calendarul accelerat” fiind respectat avem un nou guvern votat în plenul Camerelor unde USL, fidelă grevei sale cu plată, a lipsit: „nu participăm la învestirea noului guvern pentru că solicitările noastre n-au primit decât 15 minute de discuții formale la Cotroceni” - a explicat dl. Ponta. Păi, când te duci la Cotroceni și primul lucru pe care-l cere dl. Antonescu e demisia președintelui, la ce te aștepți?

În ședința de învestitură a noului cabinet, cei doi protagoniști, Mihai Răzvan Ungureanu și Victor Ponta, au părut să ofere politicii românești o nouă șansă de evoluție rațională.

Nu era de asteptat, in termenii realisti ai politicii, ca Opozitia sa ia in brate guvernul Ungureanu, sa-l pupe pe frunte cu tandrete si sa-l voteze entuziast. Cu foarte rare exceptii, Opozitia respinge echipa majoritatii macar pentru ca are alta ideologie, deci o cu totul alta viziune decat Puterea. Dar strategia boicotului aleasa de Opozitie este greu de inteles si ma indoiesc ca va aduce rezultatele scontate.

Cine ar fi crezut că junele Ponta va reuși să pară mai matur decât mai coptul Antonescu? Ar trebui să iasă mai des împreună – ca să pară și dl. Ponta mult mai decent decât este.

Cu excepția lui Varujan Pambuccian, liderul grupului de deputați ai grupurilor etnice minoritare, nimeni nu a întrebat ce program are noul guvern și, într-o oarecare măsură, pe bună dreptate: programul său pare să fie deja bine trasat în cadrul acordului cu FMI. Guvernul Ungureanu are o sarcină de execuție și nu de reflecție.

Cine l-a obligat pe fostul premier să demisioneze? Ce note să i se dea guvernării Boc? Frankfurter Allgemeine Zeitung are o părere clară despre perfomanţele fostului executiv şi despre şansele lui M.R. Ungureanu.

Două au fost știrile despre România care au stat în atenția presei germane în ultimile zile: iarna și demisia guvernului condus de Emil Boc. Iarna este o realitate care nu necesită comentarii. În ce privește demisia, s-a reținut ca a fost determinată de nemulțumirile generate de măsurile de austeritate luate de guvern în ultimii ani, detestate de majoritatea românilor, apreciate ca necesare de Uniunea Europeană  și de instituțiile finaciare internaționale. În acest context, din expunerea de motive a demisiei, Emil Boc a fost citatat textual:

În urmă cu câteva zile, dl. Mircea Cărtărescu anunţa în "Evenimentul Zilei", ziar al cărui colaborator este de ani de zile, decizia irevocabilă de a abandona definitiv jurnalismul politic şi de a-şi încânta pe viitor cititorii cu orice temă, în afara "circului nostru politic cotidian"

Marele test pentru MRU va fi sa probeze ca guvernarea nu este eternul loc in care Sistemul isi trimite reprezentantii, chiar sub aparenta schimbului de generatii, ci un spatiu deschis celor competenti sa conduca o tara.

Consecinţele cele mai grave ale ACTA se resimt la nivelul drepturilor şi libertăţilor persoanei.

Există șanse ca PDL să înțeleagă, în al 12-lea ceas, ce riscă dacă se dă în continuare în stambă, pe mâna baronilor. Acum, când electoratul este cu ochii pe ei, și soarta alegerilor se decide în câteva luni.

Obiecţia conform căreia consideraţiile privitoare la o politică economică justă nu ar fi de resortul societăţii civile trebuie respinsă categoric. Societăţii civile nu îi pot fi străine preocupările ce ţin de interesul vital al naţiunii.

Românul tipic zilelor noastre e un ins veşnic ursuz care priveşte suspicios în jur şi se răsteşte la toate cele.

La ora la care este redactat acest articol, rezultatele consultărilor de la Cotroceni, ca şi numele noului prim-ministru sunt încă pure speculaţii.

Traian Băsescu i-a subminat de la bun început autoritatea lui Emil Boc.

Petrecută într-un moment de maximă cumpănă pentru PDL - sondaje care îl arată în picaj, greva opoziţiei şi manipularea televizată a protestelor -, plecarea lui Emil Boc era singurul gest cu logică politică. Este semnul că se caută cu disperare o soluţie de salvare şi a partidului, şi, vom vedea asta, a reformelor. Numele alesului pentru greaua misiune este cel al lui Mihai Răzvan Ungureanu.