Opinii

Ar trebui să fie inutil să spun că există mai mullte feluri de a fi anticomunist. Şi totuşi, uneori, evidenţele trebuie să fie formulate. Există un anticomunism nedemocratic. Nu putem să-l celebrăm.

„Al doilea“ Lazăr n-a mers pe urmele „celui dintâi“. Pentru crima asta e acum hăituit de televiziunile arondate puterii, acoperit de injurii de liderii cei mai importanți ai majorității.

Dragnea dă partidul pe libertate. Din punctul lui de vedere, e un troc mai mult decât convenabil. Pentru România, însă, libertatea lui are un preț extrem de ridicat. E „bombonica“ otrăvită.

Anunțând trimiterea în instanță a dosarului Revoluției, procurorul general Augustin Lazăr a declanșat o nouă controversă care pune în discuție fundamentele statului român postdecembrist și ale imperfectei

Pericolul ca PSD să vândă drept acceptabilă, chiar dezirabilă, unui număr suficient de mare de români o autarhie naționalist-ceaușistă xenofobă și antioccidentală este cât se poate de real.

Obiectivul lor real pare să fie demobilizarea electoratului non-PSD-ALDE, mai sensibil la temele anticomunismului și justiției, înaintea referendumului pe justiție și a alegerilor europarlamentare.

Dacă după referendumul din 2016, când s-a decis Brexit-ul, ai fi spus cuiva că peste trei ani UK va participa la alegerile europarlamentare, respectivul sau respectiva te-ar fi trimis la psiholog.

Alegătorii din Franța și din Italia au decis recent că partidele tradiționale s-au ramolit și trebuie scoase din activitate. Azi, pare că e rândul familiilor politice europene să fie pensionate.

Vitală în câștigarea unui nou mandat a fost capacitatea lui Netanyahu de a coagula forțe politice cu interese diferite, precum și ocuparea terenului care altădată aparținea stângii.

Miopia strategică a lui Donald Trump și oportunismul europenilor, pentru care afacerile cu China au prioritate, ne-au adus într-un punct în care, din aliați, SUA și Europa ar putea să devină adversari.

S-a consolidat în România partea maro a populismului de stânga-dreapta, adică socialismul conservator, clerical, xenofob şi anti-occidental care vine firesc în prelungirea ceauşismului.

Nu e întâmplător că petarda „Aiud” a fost aruncată după ce Augustin Lazăr a anunţat că şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Parchetul General.

Campania de linșare a lui Lazăr ca un „călău” și „torționar” securisto-comunist folosește toate tacticile de dezinformare și intoxicare ale fostei Securități. Este o bătălie pe minți și inimi.

Pe scurt, suntem o cetate asediată, iar ajutoarele din afară par ineficiente și slabe în raport cu tăria atacului.

Cu un aer marțial, pe care îl folosește tot mai des în ultima vreme, președintele Iohannis a anunțat pentru a treia oară că va organiza un referendum pe 26 mai, ziua europarlamentarelor.

La câte abuzuri au comis, PSD-iștii pur și simplu nu-și mai pot permite să respecte regulile democrației, pentru că se tem de consecințele revenirii la un stat de drept funcțional.

Propaganda trompetelor PSD nu este credibilă şi nu are posibilitatea să influenţeze în mod real zona de dreapta. Vectorii de imagine şi intelectualii din „bulă“, în schimb, da.

Sloganul sub care lucrează ministrul PSD al Educației este „Țării câți mai mulți absolvenți!“, așa cum în alte vremuri era „Țării cât mai mult cărbune!“.

La nivel simbolic, succesul Zuzanei Čaputová poate fi văzut ca o gură de aer proaspăt pentru opoziția din mai multe state ai căror cetățeni au ales extremele.

Soarta Alianței euro-atlantice va depinde de alegerea Europei: se va alătura SUA în competiția împotriva Chinei sau va prefera să profite economic de pe urma tensiunilor dintre cele două părți.

Săptămâna trecută, Theresa May le-a promis colegilor de partid că demisionează de îndată ce prima fază a Brexit-ul trece de Parlament. Epoca May se apropie de final.