Opinii

Merita pus pe steag, ca stema, ridicat la rang de simbol national, daca tot l-am institutionalizat la nivel constitutional. De astazi, maidanezul nu mai este un simplu caine comunitar, ci jivina nationala protejata de judecatorii Curtii Constitutionale.

E o ironie stranie ce bine s-ar potrivi argumentele aduse acum împotriva deschiderii sistemului de stat către alți furnizori de servicii de urgență, exact eforturilor inițiale ale doctorului.

Presa independentă din primii ani postcomunişti ar putea fi un model de angajare şi de onestitate profesională pentru mulţi dintre tinerii ziarişti de azi.

Controversa iscată de legea câinilor fără stăpân se referă nu atât la drepturile animalelor, cât la subsidiaritate și la libertatea comunităților mici de a decide în mod autonom.

De multe ori argumentația, prin natura ei, prin felul în care este condusă, face mult rău unei idei. La fel s-a întâmplat cu reforma sănătății propusă de președintele Traian Băsescu și cu polemica inițiată împotriva lui Raed Arafat,  care trece cu siguranță, în ochii opiniei publice românești, drept un erou al sistemului sanitar.

Circulă pe internet un schimb de scrisori dintre un parlamentar care reprezintă o parte a diasporei românilor şi un român plecat de acasă şi stabilit, cu toată familia, în Scoţia. La prima vedere iţi vine să spui că aşa ceva nu există, că şi scrisorile şi autorii lor sunt rodul unei ficţiuni care, desigur, exprimă o anumită  realitate,  tristă, dar ficţiune, totuşi. Ei bine, nu. Există şi parlamentarul, şi românul plecat de-acasă, şi scrisorile lor. Din păcate.

La Budapesta „în al Doilea Război Mondial, Apusul a fost apărat eroic de către un număr mic de luptători, care s-a opus hoardelor roşii din stepele Asiei, fără şanse de izbîndă, plătînd asta cu sîngele lor”. Această propoziţie patetică poate fi citită pe site-urile unor organizaţii naţionaliste din Germania care au lansat o invitaţie de participare la aşa numita „Zi a onoarei”.

Ca şi la noi, presa tradiţională din Statele Unite trece printr-o criză financiară, dublată de ameninţarea supremaţiei online-ului asupra print-ului.

Noua lege a reformei în sănătate a provocat o polemică neașteptată și cu implicații majore între creatorului sistemului SMURD și inițiatorii reformei.

Viktor Orbán este un lider autoritarist postmodern.

Condus de Gábor Vona, un tânăr profesor de istorie de 34 de ani, Jobbik recuperează masiv din imaginarul extremei drepte interbelice (inclusiv simbolismul amiralului Miklós Horthy).

Raed Arafat a demisonat. Felicitari, Traian Basescu: ne-ati ciuruit! Usurinta cu care presedintele se debaraseaza de putinii specialisti si oameni onesti care mai rezista in sistem arata derapajul in care se adinceste cu viteza ametitoare.  

Anul a început febril pentru Guvernul Orbán, criticat pentru modificările aduse de noua Constituţie şi de cele 21 de legi pandante care afectează libertăţi fundamentale şi mecanisme democratice.

Aflată în dezbatere publică, preconizata Lege a sănătăţii a suscitat numeroase critici şi propuneri. Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România a trimis observaţiile sale, pe care voi încerca să le rezum.

Securistul Ion Niculae, ajuns milionar în „capitalismul de cumetrie“, pus pe picioare de Ion Iliescu şi multilateral dezvoltat în zilele noastre, ştie că reţeta secretă a prosperităţii se ascunde în afacerile cu statul, via politrucii lui.

De ce trebuie ca, sistematic, cineva care reuşeşte cu enorme eforturi să realizeze ceva în structurile statului să fie dat la o parte imediat ce se pune problema reformării structurilor de stat?

Atacat de presedintele Basescu dar sustinut de observatiile FMI, singura optiune rationala pentru Raed Arafat ar fi demisia. Si putine lucruri sunt mai nocive pentru proiectul legii sanatatii decat plasarea definitiva a lui Raed Arafat in tabara adversa si concentrarea dezbaterii exclusiv pe medicina de urgenta.

Deși ziarele de calitate au fost pline de recomandări despre ce să faci ca să-ți meargă bine în noul an, de trucuri ca să faci față meselor copioase și de recomandari medicale pentru a evita excesele de la revelion, ca întotdeauna, România a intrat în 2012 mahmură, ghiftuită, obosită, transpirată, pe alocuri însângerată și chiar îndoliată.

Preschimbarea antianticorupţie a preşedintelui Băsescu în 21 decembrie îi descumpăni şi îi puse pe picior greşit atât pe prietenii, cât şi pe rivalii săi politici.