ANUL XXVI (1390) (08 Noiembrie 2016 - 14 Noiembrie 2016)

Dincolo de orice, oportunismul de a strecura tema căsătoriei homosexuale în campania electorală dovedește lipsa de convingeri reale de stânga ale celor ce la noi își spun social-democrați.

Partidele „noului patrulater roșu“ acționează unitar pe câteva direcții clare: antioccidentalismul și xenofobia mascate în naționalism ostentativ, demolarea lui Kövesi și a DNA și ultrapopulismul.

Demolarea statului de drept a fost întotdeauna o componentă a modelului social-politic al PSD - pentru binele poporului, desigur. Doar că, pentru acest bine, poporul trebuie să alerge în urma Mercedesului PSD-ist, din care o clică de baroni cinici aruncă cu bani.

De fapt, la mitingul de duminică seara s-a filmat un clip electoral al PNL în care Dacian Cioloș a acceptat, cu timiditatea-i caracteristică, să fie actor principal.

Un scenariu în care riscurile externe se materalizează, deficitul fiscal intern derapează, leul se devalorizează, dobânzile cresc şi inflaţia se amplifică are forţa de a anula tot câştigul categoriilor beneficiare ale etapei de majorări din noiembrie, dar pune presiune pe toate buzunarele românilor.

Pentru a se putea uni cu România, Moldova trebuie să dispară ca stat, iar Basarabia să se separe în mod formal de Transnistria.

În locul obişnuitului text al Brînduşei Armanca, săptămâna aceasta publicăm o scrisoare pe care cititorul nostru Traian Bradea a trimis-o rubricii Media Culpa. Titlul aparţine redacţiei.

La sfârșitul săptămânii intrăm în ultima lună de dinaintea alegerilor parlamentare. Însă un impact semnificativ mai mare asupra României îl vor avea mai degrabă două evenimente electorale externe: alegerile americane, de pe 8 noiembrie, și turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, duminica viitoare.

Percepția de inechitate, generatoare de sentimente puternice și deseori distructive, canalizează atenția electoratului către ținte precise. Nu mai e loc nici de detalii și nici de nuanțe.

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a încheiat cu un rezultat puțin onorabil guvernării controlate de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. Doi candidați ai opoziției au trecut în turul doi. De altfel, candidații opoziției au adunat peste 90% din voturile exprimate în primul tur. Pe primul loc, cu 47,98%, s-a situat Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor, care militează pentru strângerea legăturilor cu Rusia. Pe locul doi, Maia Sandu, de orientare proeuropeană, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului Demnitate și Adevăr, a adunat 38,71% din voturi.

ANDREAS UMLAND, senior fellow la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, a fost capul de afiș al conferinței dedicate „instrumentalizării trecutului recent ca mijloc de legitimare a intervenției externe în spațiul ex-sovietic“, organizată de SNSPA la București în zilele de 20—21 octombrie. Este contextul în care revista 22 a discutat cu expertul german despre evoluțiile din Ucraina.

A recupera anul teatral 2015/2016 prin intermediul Festivalului Național de Teatru este o misiune imposibilă.

La 2 noiembrie 2016, mass-media anunţau că unuia dintre denunţătorii din celebrul dosar „Microsoft“, Claudiu Florică, i s-a admis o cerere de executare silită a Muzeului Naţional de Artă al României, care ar fi astfel obligată să îi predea un număr de peste 100 de tablouri, 400 de icoane şi peste 8.000 de volume, piese folclorice, colecţii de timbre, monede şi insigne. Domnul Florică solicită respectivele bunuri în calitate de cumpărător al drepturilor litigioase ale moştenitorilor lui Constantin Doncea. Acesta fusese, printre altele, viceprimar al Capitalei în perioada 1947-1948, când în subordinea Primăriei București se afla Steagul Roșu, un depozit pentru bunurile confiscate de Securitate de la „dușmanii poporului“, de unde se aprovizionau toți membrii nomenclaturii. Constantin Doncea era unul dintre cei care se ocupau direct de repartizarea bunurilor din acest uriaș mall, care conținea, printre altele, tablouri, mobilier etc. Este posibil să existe vreo legătură cu modul prin care s-a constituit colecția lui de artă?

Luni, 7 noiembrie, filosoful şi eseistul Mihai Şora a împlinit 100 de ani. Figură marcantă a culturii române, de numele său se leagă colecţia „Biblioteca pentru toţi“, pe care a regândit-o din temelii şi în care au apărut cele