ANUL XXVIII (1461) (27 Martie 2018 - 02 Aprilie 2018)

Scandalul Cambridge Analytica sugerează însă că în curând riscăm să avem nu numai telefoane, frigidere, automobile și case „inteligente“, ci și o democrație în ansamblu „inteligentă“.

Pe lista dușmanilor puterii figurează mai nou și Uniunea Europeană, alături de justiție, servicii secrete, societate civilă și defăimători.

Partidul condus de Dragnea nu mai poate mult timp să dețină puterea și să rămână la discursul de opoziție.

În actualul climat politic din România, nimeni nu este surprins dacă un scandal internațional generat de o companie specializată în diversiuni și manipulări politice (Cambridge Analytica) și de o rețea de socializare care și-a trădat utilizatorii (Facebook) are conexiuni și la București. Capturat aproape integral de organizații media specializate în fake news și post-adevăr, spațiul nostru public oferă un teren propice de acțiune oricărui demers de dezinformare și manipulare.

Banca Națională și guvernatorul Mugur Isărescu se află de ceva vreme sub un tir concertat de atacuri provenite din mai multe părți, aparent fără legătură unul cu altul, dar care vin dinspre guvernarea PSD/ALDE, dar și dinspre PNL.

Care vi se pare cel mai important subiect de pe scena politică în momentul de față?

Nu este întâmplător faptul că firma Cambridge Analytica s-a implicat atât în campania lui Donald Trump, cât și în cea a taberei pro-Brexit. Ambele exprimă aceeași agendă ideologică antiglobalistă, antimultilateralism, asumată public de susținătorul celor două mișcări, Steve Bannon.

Nicolas Sarkozy a fost primul şef de stat occidental care l-a primit cu braţele deschise pe Gaddafi, transformându-l peste noapte dintr-un paria într-o persoană „frecventabilă“.

Cheia schimbărilor anunțate de Casa Albă se află într-o afirmație a președintelui Trump: „sunt foarte aproape de punctul în care voi avea cabinetul pe care mi-l doresc“. După plecările lui Gary Cohn și Rex Tillerson, a venit rândul generalului H.R. McMaster.

Lipsa de transparență a activităților Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 i-a atras critici și concluzia că proiectul a fost confiscat de un grup mic, necalificat cultural, dar foarte interesat în a-și promova interesele.

Pentru a se apăra în fața războiului subversiv al Moscovei, Occidentul trebuie să-și reducă vulnerabilitatea sistemelor politice, a ecosistemelor media și a sectoarelor financiare.

Am asistat și în 2017 la manifestarea retoricii extremiste a guvernului maghiar și a unor politicieni ai UDMR referitoare la autonomia pe criterii etnice. La fel ca și în ultimii ani, retorica s–a concentrat asupra așa–zisului Ținut Secuiesc.

Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan ∙ Wanda Mihuleac: Contextualizări ∙ Gheorghe Rasovszky: aNORMAL ∙ Muzeul Național de Artă Contemporană, 23 noiembrie 2017 – 1 aprilie 2018.

NELYUBOV / LOVELESS / FĂRĂ IUBIRE (Rusia, 2017) ∙ Regia: Andrei Zviaghințev ∙ Cu: Mariana Spivak, Alexei Rozin, Matvei Novikov, Andris Keiss ∙ Câștigător al Premiului Juriului la Cannes și al Premiului César pentru cel mai bun film străin, nominalizat la Oscar, Globul de Aur, BAFTA ∙ Distribuit în România de Independența Film din 16 martie.

Oliver Jens Schmitt folosește întregul aparataj erudit dobândit în studiul fascismelor asupra lui Codreanu și îi recompune, atât de distant pe cât se cuvenea, orbita personală.

Românii nu sunt defel indiferenţi față de ţara lor, ci iscoditori și adesea pamfletari, atunci când viciile nației sunt fățișe și recurente. Pentru jurnaliștii și istoricii străini, România a fost adesea o ţară extravagantă, dar blamabilă tocmai prin defectele pe care românii înșiși le-au pus pe tapet.

Două săptămâni de iarnă am avut și noi și am închis școlile de trei ori. Speriată, Firea a explicat că „nu vrea să-i expună pe copii unor fenomene extreme“.