Anul sfârşitului crizei financiare

L.m. | 20.12.2016

Dolarul a punctat în final de an o victorie decisivă și își continuă drumul spre atin­gerea parității cu moneda europeană. Fe­deral Reserves, sistemul american de bănci centrale, a sărit în acțiune, a mărit, des­tul de modest, cu 0,25% dobânzile sale de politică monetară, dar a anunțat trei al­te majorări de dobânzi pentru anul viitor.

Pe aceeași temă

 Este semnalul clar că Statele Unite și-au revenit din criză, spune analistul american Barbara Rockefeller. „S-a terminat o epo­că, marea criză financiară s-a sfârşit. Am putea spune că această criză s-a ter­minat chiar la finalul anului trecut, atunci când a avut loc prima majorare de dobânzi de politică monetară, dar es­timările de atunci privind alte majorări nu s-au confirmat. După un an de incer­titudini, estimările sunt credibile“, adau­gă Rockefeller. Pe de altă parte, 2016 a fost anul celor mai mici dobânzi, ceea ce a uşurat povara plăţii datoriilor, a facilitat creditarea afacerilor şi a menţinut da­to­rii­le publice sub control, datorită costurilor mici. Semnalul dat de Federal Reserves ara­tă că băncile centrale, care au fost forţa tăcută din spatele motorului de creditare ieftină - gest care i-a trimis pe investitorii de portofoliu către pieţele bursiere, dacă do­reau să câştige -, îşi retrag trupele. Deo­cam­dată, Banca Centrală Europeană (BCE) rămâne un actor important în eco­no­mia zonei euro, căreia, pe de o parte, îi livrează bani ieftini, pe de altă parte, îi susţine împrumuturile corporative.

 

Tot la final de an, liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Rusiei pen­tru încă şase luni. Sfidare americană, cum ar spune Lévi Strauss, deoarece se ştie poziţia favorabilă a preşedintelui ales, Do­nald Trump, faţă de Rusia lui Putin. Între timp, Rusia, spre deosebire de ame­ricani, şi-a menţinut dobânda de politică monetară la un nivel stelar de 10%, în încercarea de a atrage banii investitorilor privaţi pentru finanţarea afacerilor şi bu­getelor sale.

 

Zona euro se simte bine, realitate re­mar­cată şi de exportatorii noştri, care au aco­lo cea mai mare piaţă de desfacere. Acest reviriment nu este însă general. Italia are o creştere lentă a economiei sale şi un sis­tem bancar fragilizat de un nivel masiv al creditelor neperformante. Băncile italiene au nevoie de injecţii de capital, cam vreo 40 de miliarde de euro, pentru a rezista pre­siunii devastatoare a creditelor ne­per­formante, care au atacat peste un sfert din împrumuturi.

 

Este raliul dolarului, întărirea sa în faţa monedei europene, un lucru rău pentru zona euro, de natură să-i forţeze mâna lui Mario Draghi, şeful BCE, şi să-l îndemne la acţiune similară, adică de ridicare a dobânzilor? Probabil că nu, deoarece nu trebuie uitat că şi în 2016 zona euro şi-a conservat surplusul comercial, cu alte cu­vinte, europenii sunt exportatori neţi, iar o afacere de export câştigă şi mai bine dacă moneda în care produce o marfă sau în care plăteşte un serviciu se deva­lo­rizează până când să-şi primească factura de plată. Deci, perspectiva unui euro mai slab nu îngrijorează pe nimeni, dim­po­tri­vă, dă şanse de profit.

 

În 2016 s-au consumat două episoade de tip „lebăda neagră“, cum ar spune Nas­sim Taleb, designerul teoriei eveni­men­telor improbabile, dar previzibile, care se năpustesc peste lume. Prima lebădă a fost Brexit-ul, pe care aproape nimeni din piaţa financiară globală nu a pariat. Efec­tele sale imediate au slăbit lira sterlină, dar exportatorii din Marea Britanie au câş­ti­gat din asta şi, odată cu ei, şi economia Al­bionului. Ezitările privind momentul de­clanşării procedurilor de dezlipire din Uni­unea Europeană au dominat partea a doua a anului, ceea ce a menajat şi eco­nomia Londrei, intens dependentă de afa­ce­rile sale financiare. Victoria lui Donald Trump în Statele Unite a fost şi ea o sur­priză pentru pieţele financiare, care ar fi preferat o continuitate a actualelor politici economice, într-o perioadă extrem de com­plicată pe plan global. Pieţele s-au aco­modat rapid cu rezultatul alegerilor şi pa­riază acum pe măsurile de relaxare fis­cală şi de investiţii promise de Trump.

 

Eşecul referendumului italian nu a fost vreo surpriză pentru pieţele financiare, nici vorbă aici de lebădă neagră, totuşi, sis­temul bancar al Italiei nu va găsi uşor finanţatori în rândul investitorilor străini. 2016 a fost deci anul dobânzilor mici şi al marilor surprize, dar scenariile arată un vii­tor complicat de inflaţie, populism şi de scumpirea banilor. (L.M.)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22