EUROPA: despre implicare civică

Elena Calistru | 11.05.2021

Dacă evoluția unor proiecte majore precum UE sau SUA a fost posibilă prin leadership și elite progresiste, societățile contemporane sunt acum împinse înainte prin presiunea sectorului privat.

Pe aceeași temă

Există un risc major ca Uniunea Europeană, cu mecanismele și apucăturile sale frumos crescute, să nu fie confortabilă cu rolul participării civice (mai ales de tip bottom-up) și, metaforic, riscăm să vedem o bătrână doamnă dansând lambada pe Tik Tok.

Acordul privind mecanismul de redresare și reziliență, dar și noul cadru financiar multianual au marcat un pas înainte după bâlbele de la începutul pandemiei. Conferința privind viitorul Europei recunoaște fără dubii că participarea civică nu poate să fie ignorată. Bătrâna doamnă pare să ne spună că e totuși prea devreme să o credem depășită de vremuri.

Pandemia a coincis cu primele luni ale unei noi Comisii Europene și a scufundat țările membre într-o criză de sănătate, dar și într-una socială și economică. UE a mai fost lovită de crize și unii autori consideră că acelea au fost momentele de soul-searching potrivite (pentru asta vă recomand cartea lui Luuk van Middelaar, Alarums and Excursions: Improvising Politics on the European Stage!).

Însă pandemia a lovit într-un punct nevralgic: toate ocaziile de a (re)discuta principiul subsidiarității într-o lume mult schimbată s-au răzbunat în această criză a sănătății. Și nu se termină cu acest subiect, având în vedere că provocările abundă (tranziția digitală și verde, apărarea, SUA, China, instituțiile atacate de populisme etc).

COVID-19 a pus doar presiuni suplimentare asupra valorilor fundamentale și principiilor democratice europene – multe dintre măsurile luate au afectat drepturi și libertăți fundamentale, luate de bune chiar și în statele europene mai firave: accesul la informații, dreptul de a protesta pașnic, libertatea de mișcare (!) etc.

Bâlbele inițiale ale UE au dat apă la moară regimurilor cu apucături autoritare și populiste, care au urlat sus și tare că ele se descurcă mai bine în a gestiona pandemia. Iar atacurile populiste asupra fundamentelor proiectului european continuă. Îmi amintesc cât de teamă mi-a fost de inevitabil: acel titlu care folosea succesul vaccinării în UK pentru a demonstra că Brexit nu a fost o idee rea.

Formele de participare civică grassroots sunt inevitabile și asta nu pentru că guvernanții au văzut în ele viitorul, ci mai curând au fost forțați de împrejurări. Izbiți de fenomene care au început cu Tea Party, Occupy, ajungând la Brexit, Trump și alte populisme, establishmentul a înțeles că temele populiste trebuie abordate atent, pentru că altminteri se va trezi câte un lider bizar care să câștige inimile și mințile oamenilor.

Tehnologia a unit oameni, în ciuda unei pandemii devastatoare. I-a coagulat în campanii de succes, i-a determinat să iasă la vot sau să folosească elemente de protest. Ba mai mult, încercările de a folosi tehnologia în forme de participare proactive și constructive au crescut.

Este cazul inițiativelor de bugetare participativă, ca să menționez doar un domeniu drag mie. Mediul online a redus spațiul dintre politicieni și cetățenii de rând. A diluat ierarhiile, i-a făcut pe cei din urmă să pună întrebări și pe cei dintâi să fie luați la rost. În această tensiune, în mod inevitabil, un ministru de finanțe sau un director economic dintr-o primărie se poate întreba ce naiba știu cetățenii ăștia de își închipuie că pot desluși bugetele?

Dacă evoluția unor proiecte majore precum UE sau SUA a fost posibilă prin leadership și elite progresiste, societățile contemporane sunt acum împinse înainte prin presiunea sectorului privat. Tensiunea e generată de incapacitatea sectorului public de a ține pasul cu această accelerare, dar și de poziția insolită în care se regăsește.

Oamenii devin mai dispuși să vorbească în public, iar obișnuințele create de social media se resimt. Știți toate răspunsurile primite de la branduri pe Facebook? Cetățenii așteaptă aceeași receptivitate de la toți factorii de decizie (nu doar din sectorul public, ci și de la liderii care conduc companii și ONG-uri).

În vreme ce populiștii caută să exploateze neîncrederea crescândă, tot mai mulți oameni cer noi forme de democrație. Acolo poate fi răspunsul. Avem indicii privind lucrurile care ar putea funcționa și semnale de alarmă privind cele mai importante pericole. E firesc pentru instituțiile europene să nu abandoneze conferința privind viitorul Europei. În încăpățânarea ei, Europa chiar ar putea să supraviețuiască. //


Elena Calistru, Președinte Funky Citizens

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22