Principiile relaţiei dintre UE şi Rusia

Rusia este un vecin important. Con^­si­de­răm că o strategie realistă și responsabilă pentru relațiile UE cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile dreptului inter­na­țio­nal, pe o descurajare credibilă și pe o abor­dare bazată pe principii în domenii de in­teres comun, în vederea garantării se­cu­ri­tății în vecinătatea UE și a unei ordini eu­ropene pașnice.

Sancțiunile sunt necesare ca o reacție de principiu la orice încălcare flagrantă a fron­­tierelor recunoscute pe plan inter­na­țional și al suveranității statelor. Ele s-au dovedit a fi un mijloc eficient de descu­ra­ja­re a agresiunii rusești în Ucraina. In­sis­tăm că UE ar trebui să fie pregătită să ia în calcul adoptarea de sancțiuni supli­men­tare, inclusiv personalizate, pe fondul con­tinuării acțiunilor Rusiei.

Reluarea cooperării dintre UE și Rusia ar pu­tea fi discutată doar cu condiția ca Ru­sia să respecte pe deplin integritatea teri­to­rială și suveranitatea Ucrainei - inclusiv Crimeea -, să implementeze în totalitate Acordurile de la Minsk (care includ con­trolul deplin al frontierei de către au­to­ri­tă­ți­le ucrainene, retragerea necondiționată a trupelor și a armamentului rusesc și opri­rea imediată a acordării de asistență gru­pu­rilor rebele) și să oprească ac­tivi­tă­ți­le militare destabilizatoare la frontierele UE.

Grupul PPE respinge doctrinele rusești pri­vind existența unor zone speciale de in­te­res sau a unor drepturi speciale pentru ru­şii din străinătate, care au generat acțiuni pre­meditate de destabilizare a vecinilor săi.

Oficialii ruși ale căror acțiuni sau inacțiuni au facilitat sau condus la crime de război în Siria și Ucraina vor trebui să răspundă în fața justiției penale internaționale. Ce­rem Rusiei să coopereze pe deplin cu an­cheta privind doborârea aeronavei MH17, o posibilă crimă de război.

Grupul PPE sprijină cele 5 principii care ghi­dează relațiile dintre Rusia și UE adop­tate la 14 martie 2016.

1. Implementarea Acordurilor de la Minsk

Nu se poate ajunge la o soluționare du­ra­bi­lă a războiului din Ucraina fără imp­le­men­tarea integrală a Acordurilor de la Minsk și cu respectarea necondiționată a su­ve­ra­ni­tății și integrității teritoriale a Ucrainei. Condamnăm în cei mai puternici termeni anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Sancțiunile activate ca urmare a acțiunilor de destabilizare a estului Ucrainei pot fi ri­dicate numai după implementarea inte­gra­lă a Acordurilor de la Minsk. Măsurile res­trictive impuse ca răspuns la anexarea ile­gală a Crimeei și Sevastopolului vor fi sus­pendate odată ce Peninsula Crimeea va fi retrocedată Ucrainei.

Nu numai că nu există progrese în ceea ce privește implementarea Acordurilor de la Minsk de către Rusia, dar situația din zo­nele necontrolate din estul Ucrainei se de­te­riorează grav, trupele rusești și forțele se­paratiste conduse de ruși fiind res­pon­sa­bile pentru majoritatea încălcărilor de încetare a focului.

2. Consolidarea relațiilor cu Estul

UE trebuie să-și intensifice cooperarea cu țările Parteneriatului Estic în scopul con­so­lidării instituțiilor democratice, al rezi­li­en­ței și independenței lor, ținând seama în special de încercările Rusiei de a le in­fluența în mod clandestin prin împie­di­ca­rea inițiativelor reformiste.

Cerem statelor membre să mărească aju­torul acordat Ucrainei, inclusiv prin fur­ni­za­rea de sisteme defensive adecvate, pen­tru a descuraja escaladarea militară în es­tul Ucrainei.

Politica de extindere a UE ar trebui să echi­libreze influența crescândă a Rusiei în Balcanii de Vest și încercările sale de a sub­mina integrarea lor euro-atlantică.

3. Întărirea rezilienței UE

Amenințările hibride sistematice ale Ru­si­ei necesită o descurajare puternică și re­zi­liența UE. Strategia informațională a Krem­linului este parte din politica Rusiei de a slăbi coerența și de a submina po­liticile UE.

Deplângem încercările Rusiei de a sub­mi­na procesele democratice în societățile eu­ropene, inclusiv prin folosirea sistematică și strategică a dezinformării și propa­gan­dei, precum și prin sprijinirea și finan­ța­rea partidelor radicale și extremiste din interiorul și din afara UE. Companiile ICT trebuie să colaboreze mai bine în lupta împotriva troll-ilor de pe platformele so­cial-media și a bots-ilor Rusiei, dacă vor să continue să funcționeze în UE.

Pentru a opri interferența Rusiei în cam­paniile electorale naționale din Europa, Grupul PPE solicită o reglementare mai stric­tă a finanțării partidelor politice (în special prin interzicerea finanțării directe sau indirecte din surse străine și creșterea transparenței) în toate statele membre. Solicităm o evaluare extinsă a finanțării ru­sești indirecte a partidelor și fundațiilor eu­ropene. Grupul PPE cheamă statele mem­bre să prioritizeze investigarea inter­fe­renței ruse în campaniile electorale prin hackeri, dezinformări sau atacuri ci­ber­netice.

Salutăm inițiativele UE, precum crearea East StratCom Task Force. Regretăm fap­tul că, până în prezent, aceasta cuprinde doar 10 membri, iar personalul este în mare parte sponsorizat de statele membre ca experți naționali detașați. Solicităm trans­formarea East StratCom Task Force într-o structură permanentă a UE, cu o fi­nanțare adecvată și sustenabilă și cu un personal semnificativ sporit.

Grupul PPE solicită elaborarea unei stra­te­gii eficiente, bine țintite și personalizate pen­tru promovarea politicilor și a valo­rilor UE, în special în vecinătatea estică. Ar trebui să transmită un semnal pozitiv acelor societăți, să accentueze beneficiile reale din politici concrete, precum libe­ra­li­zarea vizelor, și să sporească gradul de con­știentizare publică față de activitățile de dezinformare ale actorilor externi.

Există o nevoie fundamentală pentru un jurnalism profesionist, independent, etic și bazat pe fapte - în special în mass-me­dia din limba rusă - pentru a contracara minciunile și dezinformarea, precum și ne­cesitatea de a sublinia urgența formării și educării jurnaliștilor în acest domeniu.

Subliniem importanța creșterii gradului de conștientizare, a educației și a media on­line atât pentru cetățenii din UE, cât și pen­tru cei din statele Parteneriatului Es­tic sau Balcanii de Vest. UE trebuie să acor­de sprijin proiectelor care vizează promo­va­rea și dezvoltarea unor standarde jur­nalistice înalte, libertatea presei și infor­marea imparțială în Rusia.

Politica energetică este un element impor­tant al politicii externe a UE. Susținem ferm finalizarea unei uniuni energetice, in­terconectarea rețelelor energetice na­țio­nale, pentru a reduce considerabil depen­dența statelor individuale de Rusia. Îndem­năm statele membre să țină seama de in­teresele strategice europene și să respecte principiile solidarității, înainte de a se an­gaja în acorduri energetice exclusive cu Ru­sia.

Proiectul Nord Stream 2 nu este în concor­danță cu politica energetică a UE, creşte de­pendența UE de aprovizionarea cu gaz rusesc și amenință piața internă a gazelor naturale din UE. Solicităm instituțiilor UE să evalueze în detaliu compatibilitatea pro­iectului Nord Stream 2 cu legislația UE și, dacă este necesar, să îl înghețe.

Solicităm instituțiilor UE să se asigure că întreaga infrastructură de conducte con­ti­nentale și offshore care vin către UE nu sub­minează în niciun fel strategia ener­ge­tică a Uniunii și că funcționează în con­for­mitate cu legislația UE, în special cu cel de-al treilea pachet energetic, cu regulile privind securitatea ofertei de gaz natural, cu regulile concurenței și cu normele de mediu.

Rusia exploatează absența unui cadru in­ter­­național legal în domenii precum secu­ritatea cibernetică și absența răspunderii în reglementarea mass-media și folosește orice ambiguitate în favoarea sa. Con­dam­năm războiul hibrid desfășurat împotriva Ucrainei și intervenția deliberată în pro­ce­sele electorale și democratice.

4. Interacțiune selectivă cu Rusia

Este important să găsim modalități de de­escaladare a tensiunilor și de a iniția un dia­log constructiv cu Rusia pentru a găsi măsuri de reducere a riscului calculelor gre­șite. Creșterea transparenței reciproce în activitățile militare și de apărare a fron­tierelor este importantă pentru a evita incidentele terestre, aeriene și maritime cu Rusia.

Susținem dialogul în domenii de interes co­mun, precum contraterorismul, non­pro­liferarea, controlul armelor sau comerțul, obiectivul fiind acela de a determina Rusia să respecte tratatele și acordurile inte­r­na­ționale.

UE și Rusia au multe de câștigat din îm­bunătățirea relațiilor economice. Totuși, pâ­nă când Federația Rusă nu va răspunde preocupărilor europene, inclusiv prin apli­carea integrală a Acordurilor de la Minsk, UE se va opune oricărui acord comercial cu Federația Rusă.

O schimbare fundamentală a politicii agre­sive a Rusiei față de UE și statele sale mem­bre ar permite continuarea acțiunilor de implementare a unor propuneri de cooperare mai intensă.

5. Sprijin pentru societatea civila rusă

Salutăm dorința de a acorda mai mult spri­jin societății civile rusești și de a consolida contactele interumane, în special cu ti­ne­rii din Rusia și din UE. Subliniem ne­cesitatea de a-i încuraja pe cetățeni să se implice în dezvoltarea unei societăți civile autentice și independente, în ciuda de­te­riorării drepturilor omului, inclusiv a drep­turilor la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire, precum și a drep­turilor persoanelor LGBTI, precum în Ce­cenia, unde a existat o epurare a comu­nității lor.

UE este încurajată să se adreseze direct oficialilor ruși la nivel local, regional și na­țional, prin intermediul tuturor plat­for­me­lor și al organizațiilor societății civile care sunt înclinate să dezvolte o viziune a re­la­țiilor politice și diplomatice cu UE bazată pe parteneriat și cooperare.