Pe aceeași temă
Alianța transatlantică a contribuit la înfrângerea totalitarismului, consolidând eliberarea Europei. În ultimii patru ani, relațiile UE-SUA au fost mai tensionate ca oricând și totuși nevoia unei cooperări strânse rămâne mai puternică decât niciodată.
Prin alegerea lui Joe Biden ca nou președinte al SUA, relațiile transatlantice vor căpăta, cu siguranță, un nou impuls. Parteneriatul nostru este unic și e construit pe baza istoriei, valorilor și intereselor comune. În UE, salutăm oportunitatea de a colabora din nou mai strâns cu partenerii și aliații noștri din SUA și de a revigora legătura noastră esențială transatlantică. Aș dori să subliniez trei puncte pe care le consider esențiale pentru viitoarea cooperare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Reînnoirea încrederii
Administrația Trump a prezentat, fără îndoială, o serie de provocări pentru diplomația transatlantică. Tensiunile bilaterale, acțiunile unilaterale și încălcarea tabuurilor nu au afectat doar sfera politică, ci și atitudinea față de America și americani.
Un studiu recent al European Council on Foreign Relations (ECFR) realizat în 11 țări europene arată că percepția față de Statele Unite a suferit o transformare masivă. Chiar dacă 57% cred că victoria lui Biden este benefică pentru Uniunea Europeană, aproape 61% consideră că sistemul politic american este complet sau parțial deteriorat. Mai ales după atacul asupra Capitoliului, care a reprezentat un asalt fără precedent asupra democrației americane, administrația Biden trebuie să restabilească, în primul rând, încrederea în instituțiile SUA atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.
În general, va exista o schimbare de stil în ton și în interacțiunea cu aliații. Joe Biden reprezintă predictibilitate și încredere. El și echipa sa cunosc foarte bine Europa și UE și sunt susținători înfocați ai NATO. Revenirea SUA în Organizația Mondială a Sănătății și în Acordul Climatic de la Paris în primele zile de mandat marchează începutul unui efort comun pentru multilateralism și o ordine globală bazată pe reguli.
Dezvoltarea unei noi agende
Lumea s-a schimbat fundamental. Prin urmare, trebuie să revitalizăm relațiile bilaterale UE-SUA. Astfel, este vorba despre dezvoltarea unei noi agende transatlantice cuprinzătoare, axată pe provocările multilaterale și bilaterale actuale, pornind de la interesele noastre comune. Instituțiile UE, inclusiv Parlamentul European, au propus obiective comune orientate spre viitor. Ideile se concentrează pe acțiuni multilaterale și instituții mai puternice, pe urmărirea intereselor comune și pe valorificarea forței noastre colective. Este vorba în principal de patru aspecte: (1) colaborarea intensificată pentru a depăși pandemia de COVID-19, (2) asumarea leadershipului verde, (3) cooperarea în domeniile comerțului, tehnologiei și al standardelor și (4) lucrul împreună pentru o lume mai sigură, prosperă și democratică.
Totodată, agenda bilaterală are provocările ei în anumite domenii. De exemplu, accentele protecționiste din politicile comerciale trebuie depășite. Un pas mare înainte ar fi dacă s-ar putea rezolva unele dintre disputele comerciale actuale. Conflictele tarifare justificate prin rațiuni de securitate contestabile, sancțiunile extrateritoriale și un caz nerezolvat privind subvențiile din sectorul aeronavelor caracterizează, din păcate, schimbul de bunuri și servicii care traversează Atlanticul. Să ne concentrăm pe revitalizarea unei agende comerciale comune, pe intensificarea eforturilor de reformare a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), pe soluționarea disputelor și pe demantelarea graduală a barierelor tarifare și non-tarifare, ca prim pas cel puțin pentru bunurile industriale.
China a devenit un competitor economic serios și un rival sistemic. Dar Beijingul este, totodată, un partener important în gestionarea multora dintre problemele globale. În trecut, relațiile cu comuniștii chinezi nu au urmat același parcurs. În esența lor, provocările sunt aceleași: practici comerciale neloiale, securitate cibernetică, dezinformare și dominație tehnologică. UE și SUA împărtășesc îngrijorările foarte serioase cu privire la încălcările sistematice ale drepturilor omului din China: în Hong Kong, Xinjiang, Tibet și Mongolia Interioară. În această sferă, o abordare transatlantică comună rămâne esențială.
Deși securitatea este fundația istorică a cooperării transatlantice, există tensiuni serioase în acest domeniu. Dar acest lucru nu este ceva nou. Cu toate acestea, ele au fost exacerbate în timpul administrației Trump. Cererea SUA pentru un angajament european mai amplu în materie de securitate și apărare va continua. Noi, cei din Europa – aliații NATO, precum și UE ca întreg – trebuie să facem mai mult pentru a răspunde așteptărilor îndreptățite privind nevoia unui partener transatlantic egal și credibil care poate și este totodată dispus să se apere.
NATO formează piatra de temelie esențială a securității europene, protejând integritatea teritorială și securitatea energetică a partenerilor noștri din Est precum România. Coordonarea cu Statele Unite rămâne un pilon indispensabil, de exemplu, pentru a descuraja posibilele amenințări la adresa securității în regiunea Mării Negre sau dinspre Rusia. Trebuie să avem capacități credibile pentru gestionarea crizelor din imediata noastră regiune sau pentru asumarea leadershipului la nivel internațional atunci când sunt afectate propriile noastre interese. În acest sens, trebuie să rămânem transatlantici, în timp ce devenim mai europeni.
Alianța democrațiilor
Pe fondul răspândirii populismului și a autoritarismului în multe locuri, nu mai putem ignora țările care, sub vălul democrației, suprimă valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale democrației. Intenția declarată a președintelui Biden de a convoca un summit global al democrațiilor în primul său an de mandat este binevenită în acest sens. Un astfel de summit global ar putea întări eforturile deja în desfășurare pentru a construi o coaliție puternică de țări – inclusiv alături de puteri precum Canada, Japonia, Australia și Africa de Sud – în jurul valorilor democratice comune și implementării obiectivelor Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă.
Deopotrivă în UE și în SUA, dezbaterea puternic polarizată cu privire la gestionarea crizei de COVID-19 pare să submineze și mai mult încrederea în instituții. Diviziunile societale sunt foarte prezente în Europa și sunt în continuare exacerbate de pandemie și de răspunsul guvernelor la criza socio-economică emergentă. Trebuie să găsim noi modalități de a interacționa cu cetățenii noștri și de a răspunde preocupărilor lor. Unirea forțelor pentru a ne proteja democrațiile împotriva dezinformării și a interferențelor externe ar fi un pas logic. UE și SUA pot lucra împreună pentru a ne consolida reziliența și valorile democratice.
În ultimii patru ani, am consumat prea mult timp pentru a scoate în evidență diferendele dintre noi și nu suficient pentru a le depăși. Împreună, bazându-ne pe respectul reciproc și pe numeroasele puncte forte ale cetățenilor noștri – ca de atâtea ori în trecut – putem conduce lumea către un viitor mai sigur și mai prosper. //
David McAllister - Europarlamentar german, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European.
