Codul Penal, în comisia Iordache. Cătălin Rădulescu - prag la abuz în serviciu 200 000 euro

Dora Vulcan | 28.06.2018

Comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache a început dezbaterile asupra proiectului de modificare a Codului penal. Discuțiile și votul pe amendamente avansează în ritm alert.

Pe aceeași temă

 

știre în curs de redactare

 

 

Printre modificările importante adoptate până acum se găsesc unele privind relaxarea criteriilor pentru eliberare condiționată, respectiv condițiile în care judecătorul poate decide revocarea suspendării exercitării pedepsei.

 

 

 

 12.27. Comisia Iordache a aprobat, prin votul majorității PSD-ALDE-UDMR, condiții mai puțin restrictive pentru eliberarea condiționată. Astfel, în cazul pedepselor de până la 10 ani, eliberarea condiționată ar urma să se facă după executarea a jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, cum prevede acum Codul penal.

 

 

Concret, noua formă a art. 100 din Codul penal ar urma să fie:

 

„(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

 

a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

 

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

 

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

 

d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.

 

(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d).

 

(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

 

(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz. liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

 

(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 

(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.”

 

În forma actuală, Codul penal prevede:

 

„(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

 

a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

 

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

 

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

 

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

 

(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).

 

(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

 

(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

 

(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate şi atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

 

(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat”.

 

 12.25. Comisia specială a adoptat un amendament propus de deputatul UDMR Marton Arpad (la art. 96 alin. 4) potrivit căruia revocarea suspendării executării pedepsei să se poată face doar „dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenție descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei”.

 

12.03. Majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Comisia specială a votat o modificare la Codul penal potrivit căreia acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să constituie circumstanță atenuantă, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță în ultimii cinci ani dinaintea comiterii faptei.

 

În varianta inițială, circumstanța atenuantă se putea aplica oricărei infracțiuni, dar la propunerea Forumului Judecătorilor, s-au exceptat următoarele infracțiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

 

11.45. Cu majoritate de voturi, Comisia Iordache a adoptat propunerea formulată de CSM de abrogare a art. 61 alin. 5. Acesta prevedea majorarea limitelor speciale ale zilele-amendă („Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime”).

 

11.42. A fost respinsă propunerea Parchetului General ca art. 39 alin. 2 din Codul penal să rămână în forma actuală. Aceasta spune că „atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă”.

 

Cu majoritate de voturi, Comisia Iordache a decis ca art. 39 alin. 2 să aibă următoarea formă: „Prin aplicarea dispozițiilor prevăzute la alin. 1 nu se poate depăși totalul pedepselor stabilite de instanță pentru infracțiunile concurente”.

 

-----

 

ACTUALIZARE. Ministrul Justiției Tudorel Toader a propus introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu în valoare de 1.900 de lei brut, adică un salariu minim pe economie. Suma este mult mai mică decât cea propusă de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care ceruse un prag de 200.000 de euro, sau suma propusă de alți parlamentari, în valoare de 200.000 de lei.

 

ACTUALIZARE: Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, a adoptat deja joi, în mai puţin de o oră, mai multe amendamente.

 

Unul dintre ele se referă la aplicarea legii mai favorabile în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale.

 

“În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive”, se arată într-un amendament propus de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi preluat de PSD, ALDE şi PNL.

 

O altă modificare adoptată de Comisie spune că legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:

 

a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

 

b) se verifică circumstanţele de agravare şi atenuare a răspunderii precum şi modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă. Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

 

c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

 

De asemenea, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum şi termenele şi condiţiile de prescripţie din legea penală mai favorabilă”.

 

Totodată, s-a decis că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei”.

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat luni că, în ceea ce priveşte adoptarea Codului penal, este nevoie doar de accelerarea procedurilor în Parlament, pentru că nu se poate face o sesiune extraordinară toată vara. El a reiterat, la finalul unei şedinţe a coaliţiei de guvernare, că este exclusă adoptarea unei OUG pe Codul penal.

 

Cel mai așteptat articol este art. 297, adică acela care definește abuzul în serviciu. La acest articol au fost depuse mai multe amendamente independent de către parlamentari ai PSD și ALDE. Deputatul Cătălin Rădulescu a propus un prag de 200.000 de euro pentru prejudicii, în timp ce alții propun introducerea unui prag de 200.000 de lei și scăderea pedepselor maxime de la 7 la 3 ani de închisoare. De unele dintre modificări ar beneficia în mod direct liderii PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

 

La începutul lunii noiembrie, anul trecut, Florin Iordache arăta că un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu se impune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

 

Întrebat dacă asumarea răspunderii reprezintă o variantă, Liviu Dragnea a spus că nu mai este nevoie de aceasta. "Nu mai e nevoie de asumarea răspunderii, e nevoie de a grăbi procedurile în Parlament totuşi, pentru că nu putem face o sesiune extraordinară toată vara. S-a discutat foarte clar să nu mai lăsăm loc la întârzieri. Azi s-a discutat foarte clar - şi aici au dreptate - că nu mai are rost să tot lungim, să tot lungim, să tot lungim, în condiţiile în care au fost dezbateri, totul a fost public, s-a discutat cu argumente, au fost consultări cu toate ONG-urile care au venit acolo, cu alte instituţii din statul român. Până la urmă, e o comisie parlamentară care trebuie să îşi încheie un raport, după care intră la votul final în Parlamentul României. (...) Mie nu mi-e teamă, am spus ceva: că nu mi-e teamă", a subliniat preşedintele Camerei Deputaţilor.

 

În ceea ce priveşte articolul referitor la abuzul în serviciu, el a precizat că va fi o variantă asumată de PSD, dar trebuie să ajungă la o variantă finală membrii Comisiei parlamentare pentru legile Justiţiei.

 

 

 

 Propunerile făcute pentru redefinirea abuzului în serviciu:

 

Ministerul Justiției: Propune ca pragul pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune să fie egal cu salariul minim pe economie (în prezent, 1.900 lei brut)

 

Cătălin Rădulescu (PSD): (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

 Laura Moagher (PSD): (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cu știință și cu intenție, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială unei persoane fizice sau unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

 

PNL: (1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, incalcandu-si obligatiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanță sau ordonanță de urgență sau care îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin incalcarea legii, ordonanței sau ordonanței de urgență şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

USR: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. SAU (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 1.000 de lei ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

Marton Arpad (UDMR): (1)Fapta funcționarului public care, cu scopul de a obține pentru sine sau pentru soț, rudă sau afin de până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, și prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplinește elementul constitutiv al alte infracțiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2-5 ani sau cu amendă.

 

PMP: (1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

Parchetul General: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. SAU (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea unei legi sau a altui act normativ cu putere de lege, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

informații Digi 24, G4Media.ro

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22