Pe aceeași temă
Despagubirile in bani pentru proprietatile nationalizate de comunisti ar insemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care 34 de miliarde lei ar reveni cultului romano-catolic si 12 miliarde lei ar reveni proprietarilor ale caror case au fost nationalizate."Pe langa partea de acceptanta la CEDO, avem o problema financiara. Titlurile distribuite de ANRP impacteaza pe deficitul bugetar ESA, iar platile in bani impacteaza imediat pe deficitul in cash. Am gasit solutia cu 15% din valoarea imobilelor pentru ca statul nu-si permite mai mult de atat", a declarat ministrul Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, citat de Mediafax.
CEDO ar trece la acceptarea imediata a solicitarilor depuse
Ministrul Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, prin motivarea faptului ca statul nu are suficienti bani, incearca sa explice de ce guvernul a recurs la o noua prevedere privind despagubirea fostilor proprietari ale caror case au fost nationalizate. CEDO ar putea accepta fiecare solicitare depusa, daca statul nu gaseste solutii.
Bogdan Dragoi a explicat ca fara aplicarea unei astfel de solutii, CEDO va trece la acceptarea imediata a solicitarilor depuse de cetatenii romani, iar autoritatile estimeaza ca toate aceste procese ar putea fi solutionate in termen de 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel putin pe Sistemul European de Conturi (ESA).
Noua prevedere ar genera discriminari intre proprietarii care au beneficat de despagubiri la valoarea reala a imobilelor care le-au fost confiscate de regimul comunist si proprietarii care, potrivit noii legi, vor lua doar 15% din aceasta valoare, nemaiputind nici sa primeasca imobilul in natura.
Emisiunea de titluri – crestere a datoriei publice
Ministrul a explicat si de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care sa acopere sumele necesare despagubirii fostilor proprietari : aceasta optiune ar fi dus la cresterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, in contextul Pactului Fiscal.
"De trei ani incercam sa ne ajustam si s-au facut eforturi, s-au luat masuri dure. Avem o constrangere pentru anul viitor sa fim si mai ambitiosi, sa mergem cu deficitul la 1% din PIB. O crestere a datoriei publice vine in contradictie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru ca avem o datorie publica mai mica", a explicat Dragoi.
Cultele primesc peste jumatate din suma necesara despagubirilor integrale
Ministrul Finantelor a aratat ca estimarile pentru despagubirile cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului roman, pentru proprietatile confiscate de la culte si minoritati insumeaza 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei revin cultului romano-catolic, care a depus cereri de despagubire pentru 88.000 de imobile, in timp ce despagubirile prevazute prin Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si Legea fondului funciar insumeaza 31 de miliarde lei.
"Calculul s-a facut astfel. Au fost avute in vedere cele 124.000 de cereri pentru care intr-un fel sau altul s-au dat decizii. Procentele de cereri solutionate si respinse au fost extrapolate la diferenta neanalizata. Am aplicat in scop statistic acelasi procent de respingere pentru cele neanalizate (...) Din efectul Legii 10 avem 20 de miliarde de lei, iar daca se exclud cele prevazute la art. 31, respectiv despagubiri pentru actiuni detinute la companii, ar rezulta o suma de 12,8 miliarde lei", a spus Dragoi.
In cazul platii exclusiv in echivalent, statul ar urma sa plateasca fostilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei daca nu se limiteaza despagubirile la 15% din valoarea de piata, la 20 de ani dupa aparitia Legii privind fondul funciar.
Iar pentru despagubirea fostilor proprietari care au detinut actiuni la societati nationalizate de comunisti, statul ar mai trebui sa platesca peste 7 miliarde de lei.
"Ajustarea fiscala, deficitul structural si pâna la urma sustenabilitatea acestor plati, acestea au fost ratiunile pentru limitarea despagubirilor", a conchis Dragoi.
Ministrul Finantelor a aratat ca din cele aproximativ 55.000 de notificari solutionate prin restituirea in bani, aproximativ 80% au fost despagubiri de sub 100.000 de lei (25.000 de euro).
Analiza a avut in vedere despagubirile pana in 100.000 de lei, cele intre 100.000 si 500.000 de lei si cele peste 500.000 de lei.
Astfel, rezulta ca pentru circa 44.000 de persoane statul a platit cel mult 4,4 miliarde lei, in timp ce pentru restul de 11.000 de despagubiti s-au achitat cel putin 10 miliarde de lei.
Fostii proprietari au fost despagubiti prin actiuni la Fondul Proprietatea, al carui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, si prin despagubiri in bani, in limita a 500.000 de lei, din dividendele platite la stat de catre Fondul Proprietatea.
Dragoi a precizat ca Fondul Proprietatea a fost construit pe baza estimarilor realizate pana in 2004 prin analiza cererilor de restituire depuse in termenul stabilit de Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care evidentiau un necesar de circa 14 miliarde de lei.
Ministrul Finantelor a afirmat ca nu are toate detaliile pentru a explica diferenta foarte mare dintre suma estimata initial si cea estimata in prezent.
Guvernul intentioneaza sa limiteze despagubirile acordate fostilor proprietari la 15% din valoarea imobilelor, suma urmand sa fie platita esalonat, in mod egal, pe o perioada de 10-12 ani, a anuntat, joi, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), Dorina Danielescu.
Mai mult, ar urma sa fie eliminata posibilitatea restrocedarii in natura a imobilelor, compensarile cu alte bunuri sau servicii sau restituirile pe un alt amplasament. Proiectul a fost discutat intr-o prima lectura in sedinta Guvernului de miercuri.
Pentru despagubiri, Guvernul va aloca anual 531 milioane de lei. Daca va fi adoptata, masura ar afecta cam 100.000 de fosti proprietari.
Legea veche nu prevedea o limita a despagubirilor, valoarea acestora fiind stabilita de evaluatoari.
Actele doveditoare, depuse in maximum 90 de zile
De asemenea, urmeaza sa fie introdus un termen de decadere de 60 de zile pentru depunerea actelor doveditoare prevazute de lege, ce va putea fi prelungit o singura data cu 30 de zile.
Termene limita vor avea si autoritațile locale si centrale pentru finalizarea intregului proces de despagubire, insa ceva mai relaxate: 12, 24 sau 48 de luni, in funcție de numarul de cereri.
”E o problema care va stârni controverse, dar singura varianta pe care o avem la indemâna este ca acest Guvern sa se apuce de treaba, sa respecte rezolutia CEDO şi sa incerce sa priveasca spre binele comun al tuturor celor care sunt in situatia de a-şi redobândi, intr-o formula sau alta, intr-o proportie sau alta, vechile proprietati, vechile drepturi”, a declarat si Dan Suciu, purtatorul de cuvânt al Guvernului.
O alta prevedere care va naste controverse si probabil alte procese la CEDO este cea referitoare la casele nationalizate vindute chiriasilor in anii 1990 prin Legea 112. In acest caz, daca instantele de judecata vor anula contractele de vinzare-cumparare incheiate la acea vreme, cumparatorii ar urma sa fie despagubiți cu prețul platit atunci actualizat cu rata inflației, nu va valoarea de piața, ca pâna acum.
In iulie 2012 expira termenul de 18 luni acordat de CEDO statului roman, interval in care trebuie revizuita legislatia in materie. CEDO sugera ca posibila solutie limitarea despagubirilor.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/08/Perjo - Ilici 1.jpeg)
Comentarii 0