Miercurea Elefantului. Ordonanțele care asigură impunitatea corupților

PSD nu cedează și se pregătește de confruntare, refuzând retragerea ordonanțelor.

Cristian Campeanu 24.01.2017

De același autor

 

După toate canoanele artei ma­ni­pu­lării și ale tehnicilor post-truth, Liviu Dragnea a prezentat min­ciu­na drept adevăr și l-a acuzat pe președintele Io­ha­n­nis că a de­clan­șat o nouă mi­ne­riadă, că vrea să organizeze o lo­vi­tură de stat și să răstoarne ordinea constituțională pentru că a par­ti­cipat la un miting de protest. În re­a­litate, ordonanțele de urgență pentru grațierea și dezincriminarea unor fapte de co­rupție pe care guvernul inten­țio­nează să le promoveze au acest efect: creează o clasă oligarhică afla­tă deasupra legii, ceea ce rui­nează sistemul de drepturi și li­bertăți și înlocuiește sistemul de guvernământ democratic cu unul oligarhic printr-o lovitură de for­ță dată hoțește.

 

Prin grațiere, corupții ies din închisoare cu banii în buzunar

 

Aprecierea că ordonanțele cre­ează premisele răsturnării ordinii constituționale se bazează atât pe procedura aleasă pentru adop­ta­re, cât și pe conținutul celor do­uă acte normative. Grațierea co­lectivă este prerogativa par­la­mentului și intră în categoria le­gilor organice. Guvernul Drag­nea/Grindeanu a justificat ur­gen­ța adoptării lor prin ordonanță de urgență prin suprapropularea penitenciarelor și prin dorința de a preveni o decizie a CEDO de con­damnare a României la plata a 80 de milioane de euro pentru condițiile precare din închisori. Această pretenție este contrazisă de faptul că, potrivit Ministerului Justiției, nu vor ieși din în­chi­soare decât 2.300-2.500 de de­ți­nuți (3.700 după statistica pu­bli­cată de Administrația Națională a Penitenciarelor), mult sub țin­ta de 8.000, cât ar reprezenta ex­cedentul. Pe de altă parte, ordo­nanța grațiază și pedepsele cu suspendare, care nu au niciun im­pact asupra po­pu­lației carcerale, în schimb, servește interesele liderului PSD, Liviu Drag­nea, care are o con­damnare cu sus­­pendare pentru fraudarea re­fe­ren­dumului din 2012.

 

La Articolul 1, or­donanța prevede că sunt grațiate toate persoanele care au primit pedepse de până la cinci ani de închisoare, cu con­diția să nu fie recidiviști, și im­pune obligația ca aceștia să achite în termen de un an întreaga su­mă pe care au fost condamnați să o plătească statului. Documentul conține și o listă de infracțiuni care sunt exceptate de la gra­ție­re, dar, potrivit unui document publicat de șase organizații ale societății civile – Expert Forum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Cen­trul Român de Politici Eu­ro­pene (CRPE), Freedom House - Ro­mania și Grupul pentru Dia­log Social (GDS) -, pe această lis­tă nu figurează „fapte grave, cum ar fi faptele de corupție, in­fracțiunile de serviciu, infrac­țiunile împotriva justiției și in­fracțiunile electorale“. Această omi­siune îndreptățește cele șase organizații să conchidă că „or­do­nanța pare să servească mai de­grabă intereselor persoanelor ca­re au primit condamnări pen­tru fapte grave“.

Iohannis la protest

„Am fost în Piaţa Universităţii, alături de miile de români, ca să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Or, aşa ceva nu se poate admite! Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi.“

Articolul 2 al ordonanței in­tro­duce o grațiere parțială cu ju­mă­tate din pedeapsă pentru con­dam­nații care au peste 60 de ani, pen­tru persoanele care au copii mai mici de cinci ani în îngrijire, pen­tru femeile gravide și pentru per­soanele cu boli incurabile aflate în fază terminală. În privința aces­tora, ordonanța nu prevede ni­cio limitare cu privire la in­frac­țiune și nici obligația ca persoana grațiată să achite prejudiciul în ter­men de un an sau în orice alt ter­men. Această scăpare lasă des­chisă posibilitatea grațierii unor persoane care au comis fapte deo­sebit de grave, inclusiv terorism, potrivit APADOR-CH, iar în ca­zul condamnaților pentru fraude și fapte grave de corupție, le permite să beneficieze în con­ti­nuare de produsul infracțiunii. Pe lângă Liviu Dragnea, de or­do­nanța grațierii vor beneficia nu­me grele, precum Dan Voicu­les­cu, care scapă și de obligația de a achita un prejudiciu de 60 de mi­lioane de euro, Omar Hayssam, Cristian Borcea, Adrian Severin, sau, posibil, Călin Popescu Tă­ri­ceanu, dacă va fi condamnat pen­tru mărturie mincinoasă și fa­vorizarea infractorului.

 

Dezincriminarea faptelor de corupție

 

Urgența ordonanței privind mo­dificarea Codurilor Penal și de Procedură Penală a fost motivată prin necesitatea de a aduce le­gis­lația penală în acord cu deciziile Curții Constituționale, dar mo­di­ficările aduse în special pre­ve­de­rilor care privesc faptele de co­rup­ție depășesc cu mult deciziile și recomandările CCR, astfel în­cât motivația Ministerului Jus­tiției nu stă în picioare.

 

Dragnea ameninţă

„...L-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept. (...) Îi asigur pe români că nu-i voi mai permite președintelui Iohannis să răstoarne ordinea constituțională, să uzurpe calități oficiale intrând abuziv în ședințele de guvern sau să incite la dezordine socială și violență.“

Astfel, în privința infracțiunii de abuz în serviciu, ordonanța in­troduce două restricții pe care șe­fa DNA, Laura Codruța Kövesi, le consideră „arbitrare“: un plafon de 200.000 de lei al prejudiciului pentru declanșarea urmăririi pe­nale și obligația existenței unei plân­geri prealabile din partea pă­gubitului. Obligația plângerii prealabile retroactive va duce la închiderea unor anchete și pro­cese în curs, cât și la impo­si­bi­litatea unor instituții, cum ar fi Curtea de Conturi, ca pe viitor să mai sesizeze DNA, din simplul motiv că nu este „parte vă­tă­ma­tă“. Potrivit lui Kövesi, peste 30% dintre dosarele ins­tru­men­tate de DNA sunt dosare de abuz de serviciu și ele riscă să fie în­chise de aceste ordonanțe. În plus, pedepsele sunt reduse de la între doi și şapte ani la între şase luni și trei ani, ceea ce scurtează termenele de prescripție și va con­duce la închiderea automată a unor dosare, avertizează cele șase ONG-uri, care conchid că „mo­dificările propuse la in­frac­țiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de con­ținut și imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul“. De această dezincriminare bene­fi­cia­ză nume grele, precum același Li­viu Dragnea, dar și Elena Udrea, Alina Bica sau Gabriel Oprea.

 

Neglijența în serviciu este dezin­cri­minată fără explicații, iar con­flictul de interese este dezin­cri­minat de facto prin introducerea sintagmei „foloase necuvenite“ în utilizarea funcției publice. Po­trivit procurorului general Augus­tin Lazăr, până la 30 de par­la­mentari și un număr neprecizat de primari, președinți de consilii județene și demnitari vor be­ne­ficia de modificările aduse Co­du­lui Penal.

 

În sfârșit, ordonanța modifică Co­dul de Procedură Penală și în ce privește limitarea la șase luni a termenului în care denunțătorii faptelor de corupție beneficiază de clauza de nepedepsire. Con­secința va fi „dispariția de facto a acestui mod de sesizare a or­ganelor de urmărire penală, fapt care va avea consecințe din perspectiva eficienței anchetelor penale“, apreciază documentul reprezentanților societății civile.

 

Sistemul de justiție dezavuează „ordonanțele elefant“

 

DNA a trimis încă de vinerea trecută un punct de vedere în care desființează cele două or­donanțe, le acuză că sunt con­trare atât Constituției, cât și ju­risprudenței Curții Consti­tu­țio­nale, că introduc un regim de to­leranță față de faptele de corupție și denunță „voința politică de a se renunța la executarea pe­dep­selor pecuniare, indiferent de cuan­tumul lor“.

 

La rândul lui, procurorul general a declarat că se impunea mo­di­ficarea prevederilor declarate ne­constituționale, dar că modul în care au fost modificate nu cores­punde cerințelor CCR, ba, mai mult, scoate în afara sferei penale fapte grave ale aleșilor și func­ționarilor publici.

 

Până și asociații ale magistraților care în trecut nu s-au dovedit prie­tene ale DNA și campaniei an­ticorupție, precum Asociația Ma­gistraților din România și Uniu­nea Națională a Judecătorilor din România, s-au exprimat îm­potriva celor două ordonanțe. Re­feritor la ordonanța privind gra­țierea, AMR constată că grațierea colectivă trebuie introdusă prin lege și că modul în care a fost con­cepută, structurată și mo­ti­vată ordonanța „nu probează că suntem în prezența unei ini­ția­tive acceptabile“. La rândul ei, UNJR a cerut guvernului să nu adopte ordonanțele fără dez­ba­te­re publică și fără avizul Con­si­liului Superior al Magistraturii. CSM a anunțat că va adopta un punct de vedere miercuri, 25 ia­nuarie.

 

Între timp, PSD nu cedează și se pregătește de confruntare. Mi­nistrul Florin Iordache a refuzat solicitarea președintelui Iohannis de a retrage ordonanțele, Drag­nea a lansat acuzațiile de lovitură de stat la adresa președintelui, iar voci din PSD au vorbit chiar despre organizarea de con­tr­a­ma­nifestații care să răspundă ma­ni­festațiilor de protest de dumi­ni­că.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22