22 PLUS, nr 335: UE şi ONU

Proiecţia UE pe scena internaţională necesită o activitate intensă în cadrul Naţiunilor Unite. În Parlamentul European suntem cu toţii conştienţi de acest lucru.

Francisco José Millán Mon 20.03.2012

De același autor

Proiecţia UE pe scena internaţională necesită o activitate intensă în cadrul Naţiunilor Unite. În Parlamentul European suntem cu toţii conştienţi de acest lucru.

Nicio ţară, oricare i-ar fi dimensiunile, nu poate să facă faţă de una singură ameninţărilor şi provocărilor globale actuale. Răspunsurile multilaterale sunt mai necesare ca niciodată. Printre organizaţiile internaţionale, ONU apare ca o piatră de temelie, în principal datorită universalităţii membrilor săi şi naturii generale a obiectivelor pe care le urmăreşte.

Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană şi statele membre vor să joace un rol semnificativ în cadrul ONU şi să coopereze îndeaproape cu aceasta. Potrivit articolului 21.1 alineatul 2 al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea „promovează soluţii multilaterale pentru problemele comune, în special în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite“.

Următoarele elemente ilustrează rolul major pe care îl au UE şi statele membre în cadrul ONU:

- Statele membre UE sunt cei mai mari contribuitori financiari ai ONU, furnizând în jur de 40% din bugetul acesteia.
- Aproximativ jumătate din contribuţiile naţionale la fondurile şi programele ONU provin de la statele membre. Comisia Europeană singură contribuie cu 1,35 miliarde de dolari la programele de asistenţă externă şi proiectele ONU.
- UE şi statele membre reprezintă unul dintre grupurile majore în negocierile din cadrul Adunării Generale ONU, promovând iniţiative şi prezentându-şi poziţiile pe diversele subiecte abordate.
- Doi dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt state europene: Franţa şi Marea Britanie. Actualmente, Germania şi Portugalia fac şi ele parte din Consiliul de Securitate, ridicând la patru numărul de state membre UE din acest organism.
- UE este parte contractantă la mai mult de 50 de tratate multilaterale ONU. De asemenea, UE şi statele membre sunt parte la numeroase tratate negociate sub egida ONU.

La summit-ul ONU din 2005, şefii de stat şi de guvern au recunoscut pacea şi securitatea, dezvoltarea şi drepturile omului ca fiind cei trei stâlpi ai sistemului Naţiunilor Unite şi baza necesară securităţii colective şi bunăstării. Ei au recunoscut astfel că aceşti trei stâlpi sunt interconectaţi şi se ranforsează mutual. UE vrea să joace un rol activ în aceste trei domenii centrale, participând în formarea deciziilor în cadrul organelor ONU şi cooperând îndeaproape cu acestea în diferite sfere de activitate.

 

Pace şi securitate

UE şi statele membre contribuie cu fonduri şi trupe în operaţiunile ONU de menţinere a păcii şi de gestiune a crizelor. Două cincimi din operaţiunile de menţinere a păcii ale ONU sunt finanţate prin contribuţia statelor membre UE. În plus, în multe dintre scenariile de criză, UE îşi desfăşoară propriile operaţiuni în cooperare şi la cererea ONU.

UE este un suporter clar al Curţii Penale Internaţionale. Ea susţine, de asemenea, şi implementarea şi dezvoltarea principiului responsabilităţii de a proteja.

În cadrul ONU, noi, europenii, contribuim la lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, incluzând fenomenul ce ia amploare al pirateriei. Împotriva acestuia din urmă UE a lansat Forţa Navală Europeană Somalia – Operaţiunea Atalanta (EU NAVFOR Atalanta).
În ceea ce priveşte celelalte provocări în materie de securitate, ca, de exemplu, proliferarea nucleară, UE şi statele membre doresc să promoveze acţiunile în cadrul ONU pentru a pune capăt preocupărilor serioase cauzate comunităţii internaţionale de programul nuclear iranian. În plus, UE susţine acţiunile diplomatice de menţinere a păcii şi de rezolvare a conflictelor ale Secretarului general ONU, esenţialmente prin intermediul Înaltei Reprezentante pentru Afaceri Externe/vicepreşedintă a Comisiei Europene.

 

Dezvoltare

Suntem în continuare angajaţi în favoarea dezvoltării şi realizării celor 8 Obiective de Dezvoltare ale Mileniului, deşi dificultăţile financiare profunde pe care le traversăm ar putea să afecteze temporar progresarea rapidă în această materie. Recenta Comunicare a Comisiei Europene  cu tema „Creşterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării“ încearcă să doteze Uniunea cu o abordare mai strategică a dezvoltării, păstrând eliminarea sărăciei ca obiectiv principal. Uniunea este angajată şi în eforturile întreprinse în cadrul sistemului Naţiunilor Unite pentru a ameliora eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare. Din această perspectivă, noul regulament asupra instrumentelor financiare pentru acţiunea externă a Uniunii sunt în curs de examinare în cadrul Parlamentului European. Printre aceste instrumente, cooperarea pentru dezvoltare ocupă un loc important.

 

Drepturile omului

Democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului constituie caracteristicile distinctive ale procesului de integrare europeană. În cadrul ONU, UE joacă un rol activ în procesul de internaţionalizare a acestor drepturi. Ea promovează, de asemenea, şi integrarea acestora în toate sferele de acţiune ale ONU. Apărarea universalităţii drepturilor omului, abolirea pedepsei cu moartea, lupta împotriva discriminării de gen, apărarea minorităţilor, susţinerea apărătorilor drepturilor omului la nivel mondial sau apărarea libertăţii de expresie sunt printre obiectivele esenţiale ale UE.

Preocupările pentru drepturile omului explică rolul activ pe care UE şi statele membre l-au jucat pentru susţinerea transformărilor democratice cunoscute sub numele de „Primăvara arabă“, cooperând îndeaproape cu ONU şi diferitele sale instanţe. Aceste preocupări sunt încă prezente în căutarea unei acţiuni eficace a ONU pentru a stopa valul de represiune şi violenţă lansat de regimul sirian.

În afara acestor trei sfere principale, UE cooperează cu ONU pentru a răspunde altor provocări globale, precum schimbările climatice. Leadership-ul european, cu ocazia recentei conferinţe de la Durban, a permis afirmarea promisiunii tuturor ţărilor, dezvoltate şi în curs de dezvoltare, de a se angaja juridic printr-un sistem comun de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră începând cu 2020. Nu este vorba despre un rezultat final, dar este în mod clar un pas în direcţia cea bună. În paralel, UE elaborează propria sa Strategie 2020.
O altă mare provocare pentru comunitatea internaţională este cea de a ameliora aşa-numita guvernanţă economică globală. În această privinţă, UE este de părere că munca realizată în cadrul noilor forumuri, ca, de exemplu G-20, nu trebuie să afecteze rolul central jucat de către ONU. Astfel, de exemplu, UE susţine o relaţie apropiată între preşedinţia anuală a G-20 şi Adunarea Generală a ONU, ca şi participarea secretarului general ONU la reuniunile G-20.

Trăim într-o lume nouă, complexă şi globalizată, în care organizaţii ca ONU, care a fost creată acum mai bine de 50 de ani, trebuie şi ele să se adapteze. Acesta este motivul pentru care UE este un puternic susţinător al procesului de reformă pe care Naţiunile Unite l-au traversat în ultima decadă.

Toate statele membre împărtăşesc obiectivul comun de a obţine un Consiliu de Securitate mai reprezentativ, mai eficace şi mai transparent. Cu toate acestea, după cum se ştie, nu există niciun consens între cei 27 în privinţa creşterii numărului de membri ai acestuia. În Parlamentul European, în orice caz, speranţa că UE va putea să devină membru permanent al Consiliului de Securitate este larg răspândită. Însă suntem conştienţi, în acelaşi timp, că această ipoteză depinde de realizarea multor condiţii prealabile.

În orice caz, articolul 34.2 al TUE afirmă necesitatea pentru statele membre UE care sunt şi membre ale Consiliului de Securitate ONU să se concerteze şi să informeze pe deplin celelalte state membre, precum şi pe Înaltul Reprezentant, apărând, în exercitarea acestor funcţii, interesele şi poziţiile Uniunii.

În prelungirea dispoziţiilor Tratatului de la Lisabona, care urmăresc o acţiune mai coerentă şi mai unită a UE în sfera relaţiilor externe, Uniunea a obţinut un statut de observator ameliorat în cadrul Adunării Generale. Acesta îi permite Uniunii să participe în cadrul dezbaterilor şi să prezinte iniţiative, ceea ce înseamnă o capacitate de acţiune apropiată de cea a statelor membre ONU. Acest statut ameliorat a fost aprobat prin Rezoluţia Adunării Generale adoptată în mai 2011 (A/65/276) de 180 de membri, în absenţa oricărui vot negativ.

Dorinţa unei colaborări mai strânse între UE şi ONU este împărtăşită de toate instituţiile europene şi în special de Parlament. În Rezoluţia sa din 29 ianuarie 2004, Parlamentul European invita Comisia de Afaceri Externe să „asigure o cooperare sistematică cu ONU, agenţiile şi programele acesteia“. Puţin după aceasta, Comisia de Afaceri Externe a decis să stabilească un Grup de lucru permanent asupra relaţiilor UE/ONU. Acest grup de lucru, compus din reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice din Parlamentul European, se reuneşte la intervale regulate şi organizează schimburi de opinii cu funcţionari la nivel înalt ai Naţiunilor Unite sau cadre ale agenţiilor şi programelor ONU. Grupul monitorizează activităţile ONU şi organizează vizite anuale la sediul Naţiunilor Unite. El formulează în mod regulat recomandări la adresa Consiliului asupra priorităţilor Uniunii înaintea perioadelor de sesiune ale Adunării Generale.

În lumea de azi atât de interdependentă, UE nu poate să se concentreze decât pe propriile probleme interne, actualmente criza datoriilor suverane care afectează mai multe state membre şi lipsa creşterii economice. O acţiune externă ambiţioasă care apără valorile şi interesele europene şi realizarea celorlalte obiective prevăzute la articolul 21.2 al TUE este, de asemenea, necesară. Proiecţia UE pe scena internaţională necesită o activitate intensă în cadrul Naţiunilor Unite. În Parlamentul European suntem cu toţii conştienţi de acest lucru.

Francisco José Millán Mon este deputat european din partea Partidului Popular spaniol. El este membru al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, ca şi al Grupului de lucru asupra relaţiilor UE/ONU creat de această instanţă.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22