Opinii

Deci aşa, micul nostru Titus vrea să le de nemţilor extemporal, ca să ne răspundă ei ce au cu noi în scris, iar nu oral ca până acum, să n-o mai dea sucită ca la Ploieşti, cum le e felul. Mai mult, dibace cum îl ştim, ministrul român de externe s-a apucat să bage zâzanie în cabinetul de la Berlin: vezi doamne, nu e guvernul ăla care vorbeşte despre Schengen, ci doar aripa sa bavareză, conservatoare şi rasistă.

Ce se poate ascunde în spatele „derapajelor” cu privire la Schengen ale unor demnitari români precum Titus Corlăţean? Dar îndărătul poziţiei germane?  Ceea ce a părut la un moment dat a fi doar nefericita derivă a unui ministru de externe suprasolicitat şi incapabil să evite să dea impresia că vorbeşte gura fără el, s-a dovedit, până la urmă, net mai grav, politică de partid şi program guvernamental USL-ist.

Guvernele de pînă mai ieri ne-au constrîns la o nemeritată austeritate, practicînd, în acelaşi timp, o blamabilă risipă. Aşa cel puţin ne spun guvernanţii de azi, care promit un început - cît de mic - de bunăstare şi o radicală corijare a risipei.

Timpul iluziilor cu privire la direcţia spre care va fi împinsă România de acum înainte a trecut. Uitaţi scenariile apetisante privind inevitabila rupere a coaliţiei de guvernare şi prognosticurile pentru 2014. Există şanse serioase ca lucrurile să o ia uşor-uşor pe repede înainte oferindu-ne o surpriză mai mare decât blitzkrieg-ului politic declanşat la începtul lui iulie 2012.

Daca doreste sa faca intr-adevar opozitie credibila, daca vrea sa revina si sa mai repare ceva din mostenirea politica lamentabila lasata in urma sa la nivel de leadership, Traian Basescu o poate face cu o conditie, cel putin: cultivand in mod programatic lideri autentici, figuri proaspete si necompromise capabile sa-l infrunte si, la o adica, sa-l depaseasca, nu figuri mediocre, executanti sau nulitati.

… si cred ca majoritatea lumii a inteles la un moment dat, fie si din perspective diferite, « drama baiatului bun ». Cand o femeie te catalogheaza drept « baiat bun », speranta unei iubiri napraznice se face praf si pulbere.

Traian Băsescu are de dat un test esenţial mai puţin în faţa propriului partid, cât mai degrabă în faţa simpatizanţilor săi, a celor care au continuat să-l susţină în ciuda greşelilor, extravaganţelor sau compromisurilor sale: testul Monica Macovei.

Starea de azi din justitie seamana cu procesul kafkian: doi judecatori sunt revocati de colegii lor din forul suprem al magistratilor (CSM) fara sa stim clar ce li se imputa, in timp ce un al treilea, desi este cercetat penal, vorbeste vioi in asentimentul celorlalti.

Nu voi repeta azi că revocarea dumneavoastră a fost contrară legii – cred că au spus-o deja juriști de frunte, mai bine decât aș putea-o face eu. Nefiind jurist, pricep doar două-trei lucruri simple. Pricep de pildă că, într-un stat de drept, revocarea unui reprezentant în CSM nu se poate face “uite-așa”, și nici pentru că “legal sau nu, avem majoritate”.

In acest moment Romania e pe cale sa colapseze sub greutatea propriei incompetente, coruptii si prostii nationale. Mai sunt doar cativa stalpi de sustinere care mai tin edificiul inca in aer. Sunt destule indicii profesionale ca serviciile sunt la ora asta unul dintre acesti stalpi.