Opinii

 ”Noi, ca jurnalişti”. ”Punem şi noi o întrebare jurnalistică”. ”Interesul nostru jurnalistic este să”. Dacă sunteţi dintre milioanele, poate miliardele de telespectatori fideli ai postului Realitatea TV, cei care transmit neobosit mesaje de protest faţă de audienţele măsurate abuziv de Kantar Media, nu se poate să nu recunoaşteţi personajele care folosesc cel mai des, obsesiv şi aproape abuziv, sintagmele de mai sus.

Miscarea Populara a inceput cu stangul, desi, in esenta ideea nu e rea deloc, dimpotriva as spune. Intr-o societate sufocata de un politic steril, adesea toxic, in care cea mai mare parte a electoratului nu mai merge la vot, pentru ca nu se mai simte reprezentata de niciunul dintre jucatori, e nevoie de o relansare si recredibilizare a politicului pe cai apolitice.

Scenariile de mai jos au rolul de a sintetiza ce a fost scris pe Sociollogica apropo de prezidenţiale, precum şi observaţii pe care nu le-am prezentat niciodată ca atare. Ele nu reprezintă predicţii, ci avertismente – rute virtuale. Realitatea se va încadra probabil între două din aceste scenarii.

Am avut o discuție în contradictoriu cu d-nii Iulian Iancu de la Parlament și cu dl Emil Calotă de la ANRE. Care susțin că vai, consumatorul, ce milă ne e de el. Și că nu se poate, dom’le, să avem acum bursă de gaze la OPCOM, vă dați seama ce s-ar întâmpla? Și că ce catastrofă ar fi dacă am exporta gaz.

Afacerea “Cod portocaliu în Bucureşti” ar trebui să se pironească în memoria locuitorilor Capitalei drept una dintre cele mai umilitoare situaţii în care au fost puşi de către primarul general Sorin Oprescu, un personaj sinistru nu numai prin relaţia strânsă pe care o are cu satrapul Bucureştilor din anii ’90, Ion Iliescu, ci şi prin cinismul cu care crează psihoze pentru a-şi manipula în voie concitadinii.

Din capul locului: Nici eu nu mă număr printre dependenții de basmele despre economie ale Dlui Varujan Vosganian, nici domnia sa nu se află pe lista mea scurtă de vizionari ai relansării economice.