Opinii

Pe fond, Sorin Frunzaverde are dreptate. Cu exceptia sintagmei "stat politienesc" pe care imi vine greu sa o inteleg (un stat in care Parchetul isi face treaba si in care coruptii stau cu frica in oase, este unul normal, nu politienesc), reprosurile pe care domnia sa le face conducerii PDL sunt justificate.

PDL se afla intr-un moment mai mult decat critic. Perspectiva pe care o are in fata nu este intrarea in opozitie, pana la urma o etapa normala in democratie, ci dezintegrarea. Plecarea lui Sorin Frunzaverde nu a insemnat doar pierderea unui baron, ceea ce, in termeni de normalitate politica, ar putea fi socotit chiar un inceput de reforma prin debarasarea de un baron in cel mai autentic sens al cuvantului. In termenii politicii romanesti insa, inseamna disparitia unui element fundamental de structura, pentru ca PDL nu stie sa functioneze altfel decat fixat pe scheletul unor baroni puternici precum Frunzaverde, care sa faca jocurile.

Iată că a început marea schimbare! Vine USL la putere! La Caraș e tot Frunzăverde, la București e tot Oprescu, la Slatina tot Vâlcov! Cum se vede, se schimbă partidele dar nu și oamenii, care sunt la fel, sau chiar aceiași.

Puterea şi Opoziţia au convenit să lucreze împreună la elaborarea unei noi legi electorale care să elimine defectele sistemului de vot aplicat în 2008

Cum va reusi PDL sa depaseasca perioada complicata, sa previna hemoragia, dar mai ales sa se organizeze pentru alegeri? Dupa opinia mea, nu are nicio sansa cu Emil Boc in frunte.

Problemele listelor de candidaţi la locale, atât ale USL, cât şi ale PDL, sunt comune. Chestiunea fundamentală este, evident, corupţia şi relaţia problematică ori de-a dreptul conflictuală cu legea a câtorva dintre fruntaşii locali.

În ce măsură această nouă strategie convinge în privinţa determinării autorităţilor române de a lupta cu corupţia?

Sunt convinsă că ceea ce va deconta PDL în alegeri nu vor fi măsurile de austeritate, ci exact corupţia instituţionalizată.

În urma intervenţiei celor 22 de semnatari civici s-au salvat la bugetele companiilor energetice de stat, în principal Nuclearelectrica, aproape 25 milioane euro pe doi ani, sub formă de profituri care n-au mai fost cedate moca partenerului privat, după obicei.

Eficienţa precară a guvernelor în faţa crizei, exasperarea publicului şi problema imigraţiei (prezentă mai ales în Occident) sau pur şi simplu epuizarea modului clasic de a face politică au pus la treabă mitul naţionalismului salvator.

Premierul a ridicat si mai mult nivelul asteptarilor si isi joaca practic viitorul politic. Dar si partidele isi joaca ultimele tunuri ale acestui an de guvernare si electoral pe deasupra.

Numele secretarului general al PDL, Ioan Oltean, apare in dosarul spagii de 1,8 milioane de euro, in care sunt cercetati fostul secretar de stat Ioan Andreica si Liviu Rusu, presedintele Consiliului Judetean Bistrita.

Dupa cum recunostea insusi Traian Basescu, Sorin Oprescu va fi foarte greu de batut la localele de anul acesta. Aproape imposibil, as zice. Nu pentru ca, in sfarsit, Bucurestiul si-ar fi gasit primarul potrivit. Sorin Oprescu este doar cel mai bun primar dintre chirurgi si, zic gurile rele, cel mai bun chirurg dintre primari. Bilantul sau real este subtire pana la transparenta.

Cazul Boldea este unul scoala. Ar trebui bagat in manuale. E chiar mai graitor decit cazul Catalin Voicu, pentru ca acum vorbim de noua generatie, de “singele proaspat”. Dupa ce a facut turul televiziunilor, anuntindu-i in gura mare pe procurorii DIICOT si pe comisarii europeni pe justitie, aflati in misiune in Romania, ca va pleca din tara, Boldea s-a suit fain frumos in masina si dus a fost. In fond, pina in Turcia nu-s decit vreo 8 ore de mers intins, iar de acolo pina intr-o tara africana, Kenya sau alta, inca vreo 4 cu avionul.

Cum se naste un monstru politic? Vadim Tudor a fost ignorat inainte de alegerile din 2000 iar rezultatul a fost un cosmar pentru Romania: a intrat in turul doi cu Ion Iliescu iar PRM a ocupat aproape un sfert din Parlament.

Alegerile nu se castiga in biblioteci, ci pe strada, ne spune d-na Udrea. Adica nu conteaza ce ai cap, conteaza cate pungi cu malai si faina imparti, conteaza cat de nerusinat poti sa minti ca sa convingi prostimea.

Nu-i deloc simplu astazi, in Romania, sa scrii de bine despre o persoana publica. Chiar si atunci cand merita. Ai vreun interes ascuns? Vreo obligatie, sigur. Sau poate vanezi un post? Ceva necurat e intotdeauna la mijloc. Onestitatea e exclusa, invectiva obligatorie si argumentele un moft. Iar daca se intampla ca subiectul sa poarte numele Horia Roman Patapievici, vei fi urgent trimis la casa de nebuni: „Te-ai tampit dom’le! Omul e compromis”.

Unul dintre cele mai stranii pasaje din cele doua iesiri publice ale lui Traian Basescu, de duminica si luni seara, este aluzia insidioasa ca Victor Ponta ar avea ceva pe constiinta, ceva de ascuns, sugestia ca din acest motiv a tacut liderul PSD atunci cand i-a propus, pe 6 februarie, functia de premier.