ANUL XXIII (22 - 28 mai 2012)

Pretenția că presa strică imaginea justiției e ridicolă: nimic nu poate compromite mai temeinic reputația unui magistrat decât propria sa conduită. Proiectul noului Ghid privind relația din­tre sistemul judiciar din România și mass-media, elaborat de CSM, pune din nou sub lupă limitările pe care o autoritate reală, cea judecătorească, o poate impune unei puteri simbolice, cea a presei.

Schema inițierii este neîndoielnic pro­fund înrădăcinată în struc­tu­rile psihice umane1. Accesul in­dividului la cultură e marcat de trecerea dificilă către o condiție supraumană, exprimată în riturile de ini­țiere.

În vreme ce diplomația Bucureștiului se contrează pe două voci, la summitul NATO de la Chicago (20-21 mai) s-au luat decizii cu bătaie lungă pentru destinul Alianţei. America se află într-o cursă contracronometru de reducere a responsabilităţilor din Europa şi Afganistan. Totodată, europenii sunt invitaţi să-şi asume o parte din factură. Inclusiv România, care flutură un cec de numai 500.000 de dolari.

După ce a anunțat că va candida pentru un nou mandat de președinte, Vladimir Putin a prezentat cel mai important și controversat proiect politic al său - crearea Uniunii Euroasiatice până în 2015.

În țara în care doctoratele se produc pe bandă rulantă și în care profesori plagiatori se simt la ei acasă, nu putem nega că reformele sunt în continuare necesare.

Metamorfozarea lui Victor Ponta din lider de opoziţie, Che Guevara şi luptător în spilhozen împotriva dictaturii în premier USL, nu este deplină. Antrenat ani de zile în trosnirea adversarului cu măciuca vorbelor grele, adaptarea la înaltele rigori ale funcţiei este greoaie şi nimereşte adesea în decor. De sub haina sobră a premierului Ponta se iţeşte tricoul inscripţionat, iar vorbele măsurate cu şublerul prudenţei prind pe neaşteptate să ţopăie şmechereşte şi ofensator.

E pentru prima dată în istoria României când oameni importanți ajung să dea socoteală pentru felul în care s-au comportat în funcțiile publice care le-au fost încredințate. E pentru prima dată în istorie când justiția e chemată să dezlege astfel de cauze. Acesta e adevăratul test al independenței justiției din România.

Se poate spune că întrega piaţă financiară a lumii s-a poziţionat în tranşee. Toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor din Grecia. Se fac socoteli, se analizează efectele şi se desfăşoară pe ecrane scenarii apocaliptice privind o eventuală ieşire a Greciei din zona euro.

Ieşirea din ruină, falimentul sau sfârşitul definitiv - acestea sunt trei scenarii posibile, în contextul în care Grecia este dominată de instabilitate politică, blocaj al reformelor şi lipsa voinţei pentru economisire.

Napoca (Clujul), Milea (bulevardul).

Între Bucureşti şi oraşul X, sute de kilometri, prin câmpie. Satele şi oraşele care în iarnă pieriseră sub nămeţi se întind aţă, cum le ştim: năpădite de o copăcime întâmplătoare, corcoduşi, sal­câmi, de un verde strălucitor. În sate, case, mai toate îngrijite. Unele chiar cu termopane, inox, grădini cu borduri de cărămidă date cu var. Numai la porţi şi pe şanţuri, bălării, pir şi rochiţa rândunicii, dominate de tulpini înalte de ştevie cu seminţe în vârf. Nelipsita bancă pentru tai­fasurile duminicale. La fel şi în cartierele mărginaşe ale ora­şe­lor, care însă mai au în plus ve­cinătăţile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceauşiste.