Pe aceeași temă
Ultima dată când CCR trebuia să dea un răspuns la sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis la controversatele modificări aduse de Parlament la Codul penal și la Codul de procedură penală a fost 26 iunie, dar judecătorii au amânat iar decizia.
Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate vineri la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis.
Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.
Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.
Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.
Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.
În 10 mai, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care avertizează că CE va declanșa "fără întârziere" ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)", procedură care precede activarea Articolului 7, dacă intră în vigoare modificările aduse Codurilor penale.
Începând cu luna trecută, Curtea are o nouă componență, cei trei noi judecători fiind Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial, Gheorghe Stan, fostul șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și Cristian Deliorga, fost judecător la Curtea de Apel Constanța. EI i-au înlocuit pe Petre Lăzăroiu, Ștefan Minea și Simona-Maya Teodoroiu. Prima ședință în noua componență a fost ținută pe 20 iunie.
Care sunt principalele modificări operate de Parlament, pe repede-înainte, în aprilie:
Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:
De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind combaterea și prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:
A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4).
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (art. 116). Acest lucru ar putea face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos ar putea să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.
Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru ar face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).
Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.
Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.
A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).
Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.
.jpg)
