Pe aceeași temă
Înregistrările efectuate de SRI au fost excluse ca mijloace de probă din dosarele penale de către o decizie a Curții Constituționale în urmă cu doi ani, motivând că nu există cadrul pentru ca acestea să poată fi contestate în ceea ce privește legalitatea acestora de către inculpați. Este ceea ce dorește Ministerul Justiției să modifice în Codul de Procedură Penală, pentru a se pune în acord cu decizia CCR, introducând posibilitatea ca aceste înregistrări să fie contestate în justiție, judecătorul de cameră preliminară urmând să decidă asupra legalității acestora, scrie G4Media, citând proiectul de modificare a CPP.
Astfel, se introduc noi articole în CPP care prevăd informarea persoanei supravegheate în cel mult 10 zile de la încheierea acestei activități de către procuror cu privire la măsura de supraveghere tehnică dispusă în privința sa.
Persoana care a făcut obiectul supravegherii tehnice are dreptul ca în 20 de zile de l primirea informării scrie, să solicite procurorului de caz comunicarea rezultatelor investigațiilor efectuate în perioada cât a fost sub supraveghere tehnică. Totuși, procurorul poate refuza motivat prezentarea a ceea ce pot fi folosite ca mijloace de probă în dosar, în cazul în care ancheta penală aflată în desfășurare poate fi periclitată, sau viața unor persoane ar putea fi pusă în pericol.
Potrivit proiectului de lege, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Decizia CCR nr 55 din februarie 2020 prin care s-au exclus probele obținute cu ajutorul SRI pe mandate de siguranță națională (MSN) din dosarele penale a avut implicații majore în soluționarea unor dosare grele, unii inculpații trebuind să fie achitați. Și pe lângă fapte de corupție, sunt dosare penale cu acuzații de terorism, trafic de persoane și droguri, crimă organizată, care trebuie închise după eliminarea probelor obținute de SRI în baza MSN.
Proiectul de lege privind modificarea Codului de Procedură Penală a fost adoptat de Guvern, miercuri, 28 decembrie, și urmează să fie trimis Parlamentului spre adoptare.
Modificările propuse la Codul de Procedură Penală prin care înregistrările realizate de Serviciile de Informații pe baza mandatelor de siguranță națională pot fi utilizate din nou ca mijloace de probă în procesul penal:
După articolul 139 se introduce un nou articol, art. 139indice 1, cu următorul cuprins:
„Art. 139 indice 1. Înregistrările obținute din activități specifice culegerii de informații
(1) Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.
(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”
Articolul 145 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 145. Informarea persoanei supravegheate
(1) În cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.
(2) În termen de 20 de zile de la primirea informării scrise prevăzute la alin. (1), persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoștință conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.
(3) Procurorul poate să amâne motivat, cel mai târziu până la rezolvarea cauzei, efectuarea informării scrise sau prezentarea conținutului suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:
a) perturbarea sau periclitarea bunei desfășurări a urmăririi penale în cauză;
b) punerea în pericol a siguranței victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;
c) dificultăți în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.”
19. După articolul 145 se introduce un nou articol, art. 1451, cu următorul cuprins:
„Art. 1451. Plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică
(1) După rezolvarea cauzei de către procuror, orice persoană cu privire la care s-a dispus sau confirmat o măsură de supraveghere tehnică și care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea pot formula plângere împotriva măsurii și a modului de punere în executare a acesteia.
(2) Îndată după rezolvarea cauzei, procurorul încunoștințează în scris persoana supravegheată cu privire la emiterea rechizitoriului sau a ordonanței de clasare ori de renunțare la urmărirea penală.
(3) Termenul de exercitare a plângerii este de 20 de zile și curge, după caz:
a) de la data primirii încunoștințării scrise prevăzute la alin. (2), când informarea scrisă prevăzută la art. 145 alin. (1) și, după caz, prezentarea conținutului suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare au loc înainte de soluționarea cauzei;
b) de la data primirii informării scrise prevăzute la art. 145 alin.
(1) sau, după caz, de la data prezentării conținutului suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, când aceasta are loc după soluționarea cauzei.
(4) Plângerea se adresează judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
(5) Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă instanței competente și se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
(6) Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului și cu citarea petentului.
(7) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea măsurii de supraveghere tehnică, precum și a modului de punere în executare a acesteia în raport de dispozițiile art. 139 – 144, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă.
(8) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, putând dispune următoarele soluții:
a) respinge plângerea ca inadmisibilă dacă este formulată cu încălcarea alin. (1), ca tardivă dacă este formulată cu încălcarea alin. (3), sau ca neîntemeiată;
b) admite plângerea și constată nelegalitatea măsurii de supraveghere tehnică, dacă aceasta a fost dispusă, confirmată, prelungită ori, după caz, pusă în executare în mod nelegal.
(9) În cazul admiterii plângerii, judecătorul dispune distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică nelegal efectuate. Procurorul distruge
probele astfel obținute și întocmește un proces-verbal în acest sens, care se depune la dosarul cauzei.”
