Pe aceeași temă
Anticiparea, curtoazia si simtul raspunderii - elemente cheie ale unui bun comportament rutier
Metoda bunei conduite a automobilului
Automobilul, simbol al reusitei, prestigiului si recunoasterii sociale in deserviciul securitatii rutiere
Lipsa in Romania a unei culturi a automobilului, in sens larg
Pentru un discurs media uniform, echilibrat si preventiv
Cateva piste de reflectie asupra problemelor actuale
Anticiparea, curtoazia si simtul raspunderii sunt elemente cheie ale unui bun comportament rutier, insa in trafic ele nu pot fi aplicate separat, pentru ca, asa cum se stie, conducerea unui automobil este o activitate dinamica si complexa, care necesita reflexe prompte, dar mai ales calitati psihice si morale.
Anticiparea unui pericol inseamna adaptarea vitezei la circumstantele deplasarii. Exista viraje in Romania, pe drumuri nationale sau judetene, care se pot aborda cu viteze de (sa presupunem) 130 km/h. Dar in mijlocul virajului poate sa existe o confluenta cu un drum secundar care nu este vizibil decat atunci cand ajungem in dreptul lui. Or, anticiparea inseamna, in acest caz, adaptarea vitezei de intrare in virajul ascuns, ca si cum am avea certitudinea ca ar exista un drum neprioritar nesemnalizat de pe care va intra pe drumul principal, subit, o caruta, un tractor sau un biciclist.
Notiunea de anticipare este legata direct de spiritul de observatie si in trafic se traduce prin scanarea in continuu a campului vizual si imaginarea celor mai "rele" scenarii care pot genera situatii periculoase chiar in conditiile in care circulam regulamentar (viteza legala, respectarea indicatoarelor si a marcajelor, conditii tehnice impecabile).
Atunci cand asteptam la semafor si avem culoarea verde, dar drumul este blocat de automobilele din fata noastra, a incerca sa fortam intrarea in intersectie, cu toate ca observam ca nu vom putea ajunge in timp util pe partea opusa, inseamna lipsa de anticipare si este o realitate des intalnita si soldata cu formarea nesfarsitelor ambuteiaje din intersectiile bucurestene sau din marile orase ale Romaniei.
Curtoazia sau convivialitatea rutiera este un alt element-cheie al unui bun comportament rutier, asa cum precizeaza si William Bardiès (1998).
Concret, curtoazia inseamna un comportament tolerant si care arata condescendenta fata de unele greseli ale celorlalti participanti la trafic. Atunci cand, din fata, un sofer incearca din exces de optimism o depasire in extremis, faptul de a ne apropia cat se poate de mult de acostament sau chiar de a frana si incetini ar insemna evitarea complicarii unei situatii periculoase. La fel, cand un sofer din alt judet/tara ezita in alegerea drumului sau circula pe autostrada in fata noastra pe aceeasi banda, dar mai lent, pentru a efectua o depasire, trebuie sa dam dovada de intelegere, toleranta si de rabdare.
Am intalnit reactia acelui automobilist care, atunci cand o masina ajunge la nivelul lui pentru a-l depasi, accelereaza in mod intentionat, blocheaza, ocupa nejustificat de mult partea stanga a drumului, se apropie voit de automobilul din fata pentru a nu permite celui care depaseste sau celui care are aceasta intentie sa se inscrie si sa-si incheie cu bine manevra inceputa. Pentru ce trebuie sa ne simtim vexati atunci cand un automobil ne depaseste? Acestea sunt reactii nejustificate si periculoase si ar trebui tratate si pedepsite cu un statut egal cu alte infractiuni rutiere (depasire pe linie continua sau fara vizibilitate etc).
Responsabilitatea sau asumarea raspunderii pentru actiunile proprii este un al treilea cuvant cheie in securitatea rutiera. Asa cum am explicat mai sus, constientizarea riscurilor si a pericolelor la care ne expunem ne ajuta in a adapta comportamentul la contextul si realitatile de infrastructura, economice si sociale in care traim (cu toate sacrificiile in timp, bani sau energie pe care le presupun). A fi responsabil inseamna a lua viata, destinul, in propriile maini si a ne conduce actiunile cu inteligenta si precautie.
Pe sosele, responsabilitatea inseamna: sa constientizam riscul la care ne expunem (exemplu: chiar cu centura de siguranta, in urma unui soc frontal la 80 km/h, niciunul dintre pasagerii din masina nu are practic nicio sansa de supravietuire; daca un pieton lovit de o masina la 40 km/h poate sa fie accidentat mortal in procent de 80%, la 60 km/h nu are nici cea mai mica sansa de supravietuire); riscul la care ii expunem pe ceilalti (exemplu: circuland cu un automobil in stare tehnica precara expunem, in afara de noi insine, si pe ceilalti automobilisti); a ne planifica traseul fixandu-ne ca prioritate absoluta grija de a ajunge la destinatie cu automobilul neatins, inaintea altor constrangeri - timp, confort etc. Gandind aceasta prioritate de fiecare data, continuu, putem calma momentele in care suntem tentati sa conducem peste masura posibilitatilor noastre sau sa ne asumam riscuri necalculate.
Automobilul reprezinta pentru multi romani un obiect ce simbolizeaza reusita personala si profesionala. Prin alegerea marcii si a modelului de automobil, multi dintre noi cautam (uneori inconstient) indicatorii care sa ne plaseze cat mai sus in ierarhia recunoasterii, prestigiului si statutului social, dar, de multe ori, modelul automobilului nu este adaptat mai deloc nevoii reale de mobilitate, creand in mod inutil probleme de aglomeratie, parcare, poluare, dar mai ales de securitate rutiera.
De asemenea, multi romani (chiar manageri ai unor societati de transport) inteleg prin a conduce cu viteza o modalitate de a castiga timp. In comparatie directa cu Romania, in tarile dezvoltate, castigul de timp reiese din organizarea si planificarea echilibrata si eficienta, la nivel global, a activitatilor.
Metoda bunei conduite rutiere este o practica adoptata din experienta competitiilor auto si consta in constientizarea reflexelor si aspectelor psihologice ale pilotajului, dar si ale legilor si fortelor ce actioneaza asupra unui automobil in miscare, pentru exploatarea eficienta, in caz de nevoie, a tuturor resurselor unui automobil, chiar pana la limita fizica.
Fara a putea face o descriere exhaustiva (din lipsa de spatiu) a metodelor de buna conduita sau a detaliilor, vom incerca mai jos sa dam cele mai elocvente exemple, pentru a intelege si constientiza importanta aplicarii metodei in circulatia rutiera: gestionarea corecta a privirii (la accidentele de la iesirea din viraj sau in depasiri, conducatorii auto au tendinta de a privi obsesiv obstacolul si, inevitabil, il lovesc); identificarea centrului de greutate al automobilului (in majoritatea comentariilor, pierderea controlului automobilului este descrisa, in mod gresit, ca pierderea controlului volanului); franarea de urgenta si evitarea unui obstacol (chiar la unele automobile de ultima generatie, o franare necorespunzatoare poate antrena blocarea rotilor, deci lipsa de control asupra franarii si a directiei, si se poate solda cu lovirea directa a obstacolului sau iesirea de pe carosabil); estimarea corecta a vitezei si distantei pentru o depasire, pentru depasire este nevoie de un calcul complex deoarece trebuie luate in vedere: viteza noastra de deplasare, reprizele de acceleratie de care automobilul nostru este capabil si raportul cutiei de viteze in care dorim sa efectuam manevra, de lungimea si viteza de deplasare (comparata direct cu viteza noastra) a vehiculului pe care dorim sa-l depasim, de estimarea vitezei de deplasare si a distantei pana la un eventual vehicul care ar veni din sens opus, precum si conditiile de vizibilitate - ceata, ploaie, de configuratie a drumului - linii drepte, drumuri de munte sau de deal etc); anticiparea distantei necesare pentru a opri automobilul sau adaptarea vitezei la vizibilitate (pe un asfalt de buna calitate, la o viteza de 100 km/h avem nevoie de 80-90 de metri pentru a ne opri, deci avem nevoie de o vizibilitate de minim 150 metri pentru a rula in siguranta); estimarea corecta a distantei fata de automobilul ce ne precede (marja de siguranta este de 2 secunde fata de automobilul din fata); si altele.
In concluzie, acest articol se vrea, pe de-o parte, o analiza a unor probleme psiho-sociologice ale Romaniei vazute din perspectiva securitatii rutiere.
Dorim sa atragem atentia factorilor media asupra importantei atitudinii pe care o adopta si a modului in care prezinta astazi accidentele rutiere. Se insista nemasurat de mult pe spectacolul macabru si se ignora elementele relevante. Mult mai atrasi de aspectul senzational sau de consecintele tragice ale accidentelor, mare parte dintre jurnalisti uita faptul ca mai importanta este corelarea stirii, imaginilor si comentariilor cu comportamentele sociale neadecvate sau deviante din viata curenta, care sunt de fapt cauzele de fond ale evenimentelor rutiere tragice pe care le prezinta. Explicarea rationala, echilibrata si obiectiva a acestor evenimente (cauze de forma), intr-un scop preventiv, ar fi de dorit.
Pe termen lung, in Romania ar trebui intensificate si conjugate eforturile parintilor si ale sistemului educativ pentru responsabilizarea copiilor inca de mici, ca atunci cand ajung la adolescenta sa poata fi capabili in a evalua si calcula corect riscurile la care se expun.
Pe de alta parte, este importanta promovarea informatiilor si a unei semantici corecte privind securitatea rutiera si lumea automobilelor, dar mai ales promovarea competitiilor auto, pentru ca tinerii sa profite de pasiunea lor in conditii organizate si in securitate, fara a mai fi tentati de a-si explora limitele lor si ale masinilor pe drumurile deschise circulatiei.
Adeseori se fac comparatii neavenite intre concursurile ilegale (de noapte) si cursele de masini pe circuit sau drum inchis circulatiei (raliu), organizate de catre asociatii sportive acreditate, in conditii de securitate, supravegheate si sanctionate de catre o federatie sportiva si de un regulament, cu concursul politiei si al autoritatii rutiere.
Constatam, din pacate, ca, in ciuda prezentei in Romania a unor constructori de automobile de nivel mondial, suntem mult in urma in ceea ce priveste dezvoltarea si promovarea unei culturi auto, in sensul larg al termenului.
In acelasi timp, tara noastra prezenta in 2007 intarzieri majore la capitolul lucrarilor de infrastructura si amenajare teritoriala a cailor rutiere, fapt ce duce la enorme probleme de gestiune a traficului si la accidente de circulatie ce ar putea fi evitate, dar care sunt consecinta directa a incapacitatii de a planifica si anticipa evolutia economica si sociala a tarii pe termen lung.
Asa cum se stie si s-a demonstra, infrastructura reprezinta motorul dezvoltarii economice. Ideal plasata geopolitic, intre Orientul Mijlociu si Europa Occidentala, legate prin Coridorul IV Pan European ce traverseaza si tara noastra, Romania se afla in fata unor oportunitati de deschideri economice si logistice majore, care ar merita sa fie exploatate cu mai multa initiativa si dinamism.
Asteptand cu nerabdare realizarea de sisteme moderne si eficiente de comunicare si infrastructura, romanii ar putea sa utilizeze mai intens mijloacele de transport alternative automobilului (bicicleta, metrou, tren, avion etc.) in deplasarile cotidiene, fapt ce ar reduce mult atat timpul de deplasare, cat si problemele de trafic, dar mai ales cele de securitate rutiera si accidentele de circulatie.
Pe langa lucrarile si proiectele in curs, autoritatile decizionale ar trebui sa se inspire din modelele occidentale de amenajare teritoriala si din solutiile existente in prevenirea accidentelor, de identificare, semnalizare corespunzatoare sau asanarea punctelor negre, adica a zonelor accidentogene. Sintagme precum "curba mortii" sau "viraj blestemat" ar trebui sa sensibilizeze mai mult persoanele abilitate asupra unor reale si urgente nevoi de modificare sau de semnalizare (chiar exagerata) a unor sectiuni de drum.
Consideram necesara declansarea unei sustinute campanii mediatice in care aspectul senzational, nu numai in securitatea rutiera, sa fie inlocuit prin explicatii rationale cu efect educativ, instructiv si preventiv, care sa ne ajute pe toti sa infrangem cu inteligenta, metoda si optimism viziunea fatalista si pesimista asupra accidentelor de circulatie, asupra vietii noastre in general.
Bibliografie selectiva:
Assailly, J-P.: La mortalité chez les jeunes, Que sais-je?, PUF, Paris, 2001
Bardiès, W.: Le savoir vivre de la bonne conduite, Ed. Béatrice Saccardi, Paris, 1998
Bastid-Bruguière, M., Deschamps, C.: L’insécurité routière, PUF, Paris, 2003
Sonea, L.: Mobilité, vitesse, risque. Vers un regard renouvelé des comportements routiers et de la technologie automobile, master soutenu à l’Université Paris 5 - Sorbonne, 2004
