Papa Francisc, la Catedrala Mântuirii Neamului, întâmpinat de mii de oameni. ”Hristos a înviat!”

Redactia | 31.05.2019

Suveranul Pontif a ajuns la Catedrala Catedrala Mântuirii Neamului, în fața căreia s-au adunat mii de oameni. El a salutat mulțimea cu "Hristos a înviat". "Adevărat a înviat", a fost răspunsul oamenilor.

Pe aceeași temă

Întâmpinat cu pâine și sare

Vizita la Patriarhie. Papa Francisc: E important să recunoaștem numeroșii pași înainte făcuți de România

”Să mergem împreună cu puterea memoriei nu cu memoria nedreptăților suferite sau pricinuite, a judecăților și a prejudecăților,care ne închid într-un cerc vicios și ne determină să avem atitudini sterile”

Discursul Papei Francisc la Patriarhie (monitorizare Hotnews.ro):


  • Preafericirea Voastră, Înalt Preasfințiți Mitropoliți și Preasfințiți Episcopi ai Sfântului Sinod, Hristos a înviat! Învierea Domnului constituie nucleul vestirii apostolice transmise și păstrate de Bisericile noastre. În ziua Paștelui, apostolii s-au bucurat la vederea Celui Înviat (cf. In 20,20). În acest timp al Paștelui și eu mă bucur să contemplu oglindirea sa în ochii dumneavoastră, dragi Frați.

  • Acum douăzeci de ani, în fața acestui Sfânt Sinod, Papa Ioan Paul al II-lea spunea: „Am venit să contemplu Chipul lui Hristos gravat în Biserica dumneavoastră; am venit să venerez Chipul suferind, zălogul unei speranțe reînnoite” (Ioan Paul al II-lea, Discurs adresat Patriarhului Teoctist și Sfântului Sinod, 8 mai 1999: Insegnamenti XXII, 1[1999], 938).

  • Și eu am venit aici ca pelerin ce dorește să vadă chipul Domnului în chipul fraților; privindu-vă, vă mulțumesc din inimă pentru primirea voastră.

  • Legăturile de credință care ne unesc își trag originea de la Apostoli, martorii Celui Înviat, în special de la legătura care îl unea pe Petru de Andrei, care, conform tradiției, a adus credința în aceste meleaguri. Au fost chiar frați de sânge (cf. Mc 1,16) și, într-un mod special, prin vărsarea sângelui pentru Domnul. Ei ne amintesc că există o fraternitate de sânge care ne precedă și care, ca un curent tăcut și dătător de viață, n-a încetat niciodată, de-a lungul secolelor, să ude și să susțină drumul nostru.

  • Aici – ca și în multe alte locuri din timpurile noastre – ați simțit Paștele morții și al învierii: atâția fii și atâtea fiice ai acestei țări, din diferite Biserici și comunități creștine, au îndurat vinerea persecuției, au trecut prin sâmbăta tăcerii, au trăit duminica renașterii. Atâția martiri și mărturisitori ai credinței! Mulți, aparținând diferitor confesiuni, nu demult au stat unul lângă altul în închisori, sprijinindu-se reciproc. Exemplul lor stă astăzi înaintea noastră și înaintea noilor generații care n-au cunoscut acele condiții dramatice. Motivul pentru care au suferit până acolo încât și-au dat viața este o moștenire prea prețioasă ca să fie uitată și nerespectată. Și este o moștenire comună care ne îndeamnă să nu ne îndepărtăm de fratele care o împărtășește. Uniți cu Hristos în suferință și în durere, uniți de către Hristos în Înviere ca „și noi să umblăm într-o viață nouă” (Rm 6,4).

  • Preafericirea Voastră, Frate drag, acum douăzeci de ani, întâlnirea dintre Predecesorii noștri a fost un dar pascal, un eveniment care a contribuit nu doar la reînflorirea relațiilor dintre ortodocși și catolici în România, ci și la dialogul dintre catolici și ortodocși în general. Călătoria aceea, prima pe care un episcop al Romei o întreprindea într-o țară majoritar ortodoxă, a deschis calea altor evenimente asemănătoare.

  • Aș dori să adresez un gând de recunoscătoare amintire Patriarhului Teoctist. Cum să nu ne amintim strigătul spontan de „Unitate, unitate!” care s-a ridicat aici, la București, în zilele acelea? A fost un anunț de speranță izvorât din Poporul lui Dumnezeu, o profeție care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună pentru a redescoperi și trezi fraternitatea care deja ne unește.

  • Să mergem împreună cu puterea memoriei. Nu cu memoria nedreptăților suferite sau pricinuite, a judecăților și a prejudecăților, care ne închid într-un cerc vicios și ne determină să avem atitudini sterile, ci cu memoria rădăcinilor: a primelor secole în care Evanghelia, vestită cu îndrăzneală și spirit profetic, a întâlnit și luminat noi popoare și culturi; a martirilor din primele veacuri, a Sfinților Părinți mărturisitori ai credinței, ai sfințeniei trăite zilnic și propovăduite de atâtea persoane simple care împărtășesc același Cer.

  • Datorită lui Dumnezeu, rădăcinile noastre sunt sănătoase și puternice și, chiar dacă crescând au suferit deformările și încercările timpului, suntem chemați, asemenea psalmistului, să ne amintim cu recunoștință de ceea ce Domnul a făcut în noi, să-i înălțăm Lui un imn de laudă unii pentru ceilalți (cf. Ps 77,6.12-13).

  • Amintirea pașilor făcuți împreună ne încurajează să înaintăm spre viitor având conștiința diferențelor, cu siguranță, dar mai ales regăsind mulțumirea atmosferei de familie, reînsuflețind memoria comuniunii care, ca o făclie, să lumineze pașii drumului nostru.

  • Să mergem împreună în ascultarea Domnului. Ne este exemplu ceea ce a făcut Hristos în ziua Paștelui, pe când mergea împreună cu ucenicii pe drumul spre Emaus. Ei discutau despre cele întâmplate, despre neliniștile, îndoielile și întrebările lor. Domnul i-a ascultat cu răbdare și le-a vorbit cu inima deschisă, ajutându-i să înțeleagă și să discearnă evenimentele (cf. Lc 24,15-24).

  • Și noi avem nevoie să-l ascultăm împreună pe Domnul, mai ales în aceste ultime timpuri, în care drumurile lumii au dus la rapide schimbări sociale și culturale.

  • De dezvoltarea tehnologică și de bunăstarea economică au beneficiat mulți, dar cei mai mulți au rămas implacabil excluși, în vreme ce globalizarea care impune conformare a contribuit la dezrădăcinarea valorilor popoarelor, slăbind etica și conviețuirea, poluată, în ultimii ani, de un copleșitor simțământ de teamă care, deseori întețit artistic, duce la închidere și ură.

  • Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducțiilor „culturii urii” și a individualismului care, deși nu mai e atât de ideologică precum în timpurile persecuției ateiste, este totuși mai convingătoare și nu mai puțin materialistă. Ea recomandă deseori ca mijloc de dezvoltare ceea ce se arată imediat și rezolvabil, dar în realitate este indiferent și superficial.

  • Fragilitatea legăturilor, care duce la izolarea persoanelor, are repercusiuni în special asupra celulei fundamentale a societății, familia, și ne solicită efortul de a ieși și a merge în întâmpinarea dificultăților fraților și surorilor noastre, îndeosebi ale celor mai tineri, nu prin descurajare și nostalgie, ca ucenicii de la Emaus, ci prin dorința de a-l comunica pe Iisus Înviat, nucleul speranței.

  • Avem nevoie ca alături de frații noștri, să reînnoim ascultarea cuvintelor lui Hristos pentru ca inima să ardă împreună, iar vestirea să nu slăbească (cf. vv. 32.35).

  • Ca și la Emaus, putem ajunge la destinație rugându-l cu insistență pe Domnul să rămână cu noi (cf. vv. 28-29). El, care se revelează la frângerea pâinii (cf. vv. 30-31), ne cheamă la caritate, ne îndeamnă să slujim împreună; să-l „dăruim pe Dumnezeu” înainte ca „să pledăm despre Dumnezeu”; să nu fim pasivi în a înfăptui binele, ci gata să ne ridicăm și să mergem, să fim activi și să colaborăm (cf. v. 33).

  • În sensul acesta, ne sunt un bun exemplu atâtea comunități ortodoxe românești care colaborează foarte bine cu multe dieceze catolice din Europa Occidentală unde sunt prezente.

  • În multe cazuri s-a dezvoltat un raport de încredere și prietenie reciprocă, întreținută de gesturi concrete de ospitalitate, susținere și solidaritate. Prin această frecventare reciprocă, mulți catolici și ortodocși români au descoperit că nu sunt străini, ci frați și prieteni.

  • Să mergem împreună spre noi Rusalii. Traseul care ne așteaptă duce de la Paște la Rusalii: de la zorile pascale ale unității, răsărite aici, acum douăzeci de ani, am pornit la drum spre noi Rusalii.

  • Pentru ucenici Paștele a însemnat începutul unui nou drum din care nu dispăruseră încă frica și nesiguranța. Asta a durat până la Rusalii, când, adunați în jurul Preasfintei Mame a lui Dumnezeu, apostolii, într-un singur Duh și în diversitatea și bogăția de limbi, l-au mărturisit pe Cel Înviat, prin cuvânt și viață.

  • Continuăm drumul nostru de la certitudinea de a avea un frate alături până la împărtășirea credinței întemeiate pe învierea aceluiași Hristos. De la Paște la Rusalii: timp să ne adunăm în rugăciune sub ocrotirea Sfintei Maici a lui Dumnezeu, să-l invocăm pe Duhul Sfânt unii pentru alții.

  • Să ne reînnoiască Duhul Sfânt, El care respinge uniformitatea și căruia îi place să plăsmuiască unitatea în cea mai frumoasă și mai armonioasă diversitate. Focul lui să mistuie lipsa noastră de încredere; suflul său să înlăture reținerile care ne împiedică să dăm mărturie împreună despre viața nouă pe care ne-o oferă.

  • El, făuritor de fraternitate, să ne dea harul de a merge împreună. El, creator al noutății, să ne insufle curaj să trăim inedite căi de împărtășire și de misiune. El, tăria martirilor, să ne ajute să nu zădărnicim sacrificiul lor.

  • Dragi frați, să mergem împreună, spre lauda Preasfintei Treimi și spre beneficiul reciproc, pentru a-i ajuta pe frații noștri să-l vadă pe Iisus. Reînnoiesc recunoștința mea și vă asigur de afecțiunea, prietenia și rugăciunea mea și a Bisericii Catolice.

  • (Sursa - Basilica.ro)

Patriarhul Daniel:

  • Cu salutul pascal „Hristos a înviat!”, vă primim în această sală a Palatului Patriarhiei, în care, la 8 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a fost primit de Patriarhul Teoctist şi de mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Această sală este numită simbolic în limba latină Conventus, adică Întâlnire.

  • Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul episcopatului său în Polonia, şi Patriarhul Teoctist, ca episcop în România, au avut o experienţă spirituală comună, şi anume au cunoscut anii grei ai regimului comunist, când Biserica a fost marginalizată şi persecutată.

  • De aceea, întâlnirea lor la Bucureşti, în zilele de 7-9 mai 1999, a fost marcată de bucuria libertăţii religioase a creştinilor şi amplificată de sărbătoarea Sfintelor Paşti. Atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât şi Patriarhul Teoctist au fost apărători ai credinţei creştine şi au simțit în activitatea lor ajutorul lui Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat.

  • În acest sens, predecesorii noştri ne cheamă astăzi şi pe noi să apărăm şi să promovăm credinţa în Hristos şi valorile creştine, într-o Europă foarte secularizată, pentru a transmite tinerei generații credinţa în iubirea milostivă a lui Hristos pentru lume şi credinţa în viaţa eternă a persoanei umane.

  • Totodată, ei ne cheamă să mărturisim, să apărăm şi să promovăm familia creştină tradiţională formată din bărbat, femeie şi copii, într-o Europă cu un evident declin demografic, un continent care îmbătrânește rapid.

  • Predicarea Evangheliei lui Hristos înseamnă astăzi să unim Liturghia cu filantropia, rugăciunea cu acţiunea socială în ajutorarea oamenilor săraci, bolnavi şi marginalizaţi.

  • În acelaşi timp, Evanghelia lui Hristos ne cheamă să promovăm dreptatea, reconcilierea şi solidaritatea în societate pentru ca iubirea lui Hristos pentru toţi oamenii să fie percepută ca fiind binecuvântare, pace şi bucurie, pentru persoane şi pentru popoare.

***

Suveranul Pontif a ajuns la 15.40 la Patriarhie. Suveranul Pontif urmează să aibă o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel și apoi o întrevedere cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, în fața căruia prezintă cel de-al doilea discurs al vizitei.

Avionul Alitalia care l-a adus pe Papa Francisc în România a aterizat la ora 11 pe aeroportul Otopeni. Mii de oameni l-au așteptat pe aeroport și de asemenea pe traseul până la palatul Cotroceni.

14.29 Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut astăzi, o audiență privată cu Sanctitatea Sa Papa Francisc, informează Guvernul. Șeful Executivului a mulțumit Sanctității Sale pentru atenția generoasă pe care o acordă relațiilor cu România și a evocat întrevederea avută cu ocazia vizitei la Vatican, din luna mai a anului trecut.


Discursul Papei Francisc de la Palatul Cotroceni

  • Adresez salutul meu cordial dlui președinte și dnei prim-ministru pentru invitația de a vizita România. Pe fratele meu Daniel țin să îl salut cu iubire frățească, aduc un salut tuturor credințioșilor Bisericii Ortodoxe și pe toți membrii Bisericii Catolice

  • Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dvs țară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan. E un moment potrivit pentru a arunca o privire de ansambulu, la 30 de ani de când România s-a eliberat de sub regimul comunist

  • În acest timp, România s-a angajat în construcția unui proiect democratic

  • E important să recunoaștem numeroșii pași înainte făcuți pe acest drum, chiar cu mari dificultăți

  • Vă încurajejez să continuați să lucrați pentru a consolida instituțiile și pentru a face astfel încât poporul dvs să își poată exprima întregul potențial pe care îl deține

  • Papa Francisc a vorbit și despre fenomenul migrației, despre depopularea unor sate și despre consecințele acestor fenomene

  • E necesar să mergem împreună. A merge împreună înainte ne cere noblețea de a renunța la ceva din propria noastră viziune, astfel încât să creăm o armonie

  • În felul acesta se poate construi o societate în care fiecare să devină un protagonist al bunului comun

  • O societate în care cei mai săraci să nu fie văzuți drept indezirabili, ci ca pe niște frați

  • Biserica Catolică dorește să contribuie la construirea societății și să se pună în slujba binelui comun, să colaboreze cu autoritățile și cu toți.

  • Biserica Catolică nu este străină și participă deplin la spiritul național, la formarea destinului națiunii

  • Urând României prosperitate și pace, invoc pentru întreaga populație belșugul binecuvântării divine.

  • Dumnezeu să binecuvânteze România

Discursul președintelui Iohannis:

  • Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de președinte să vă primesc la București. Vă veți afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotirorul României și sunt convins să veți fi întâmpinat cu cea mai mare căldură la București, la Iași sau la Blaj.

  • În această perioadă, România își execrită primul mandat la președința Cponsiliului UE. Trebuie să avem grijă de casa noastră, Europa. Am avut privilegiului de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu. Prin declarația politică adoptată atunci liderii europeni și-au reafirmat dorința de a lucra împreună prntru o singură Europă, condusă de valorile și libertățile sale

  • În urmă cu mai puțin de o săptămână acest destin european a fost confirmat cu forță de românii din țară și străinătate.

  • Românii au cunoscut direct lipsa libertății, înstrăinarea de valorile creștine

  • Vizita are loc la trei decenii de când ne-am regăsit prin jertfă libertatea. Azi, românii îl slăvesc pe cel de sus fără teamă

  • Relațiile diplomatice dintre România și Sfântul Scaun sunt foarte bune

  • Sanctitatea voastră, Europa are nevoie astăzi de modele de conviețuire pașnică, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranței

  • România este un exemplu de bună practică prin modul în care asigură drepturile minorităților

  • Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate și responsabilitate ale Sanctității voastre, pentru a clădi o Grădină a Maicii Domnului, spre care trebuie să mergem toți împreună

Papa Francisc a ajuns la Palatul Cotroceni unde are loc ceremonia oficială de primire a Suveranului Pontif în prezența președintelui Klaus Iohannis. Sanctitatea Sa va avea întrevederi cu șeful statului și cu premierul Viorica Dăncilă.

La evenimentele de la Cotroceni participă și președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Papa a fost întâmpinat la scara avionului de către președintele Iohannis împreună cu soția sa, diplomați și un grup de înalți ierarhi ai Bisericii Catolice, dar și ai Bisericii Ortodoxe Române.

Papa Francisc a mai fost întâmpinat de Nunţiul Apostolic în România, Miguel Maury Buendia, şi de membri ai Conferinţei Episcopilor din România, în frunte cu Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti.

La ceremonie a participat şi Mitropolitul Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, delegat al Patriarhului Daniel.

După primirea oficială de la aeroport, Papa merge la Palatul Cotroceni, unde va avea loc o ceremonie de bun venit, la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial. Papa Francisc va face o vizită de curtoazie preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, tot la Palatul Cotroceni.

La București, un moment aşteptat de credincioși este vineri seară, când Papa Francisc va saluta mulțimea, din papamobil, pe traseul Catedrala Sf. Iosif - Piaţa Revoluţiei.

De asemenea, Papa Francisc poate fi salutat și în zona Bulevardului Kiseleff, între strada Arhitect Ion Mincu şi Piaţa Victoriei, zonă în care coloana Suveranului Pontif va circula cu viteză redusă.

„Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate. (...) Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învățăm să păstrăm rădăcinile și familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor și de fratele de lângă noi, când ne depășim fricile și suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalți”, spunea Papa Francisc într-un mesaj video adresat românilor marți, prin intermediul Televiziunii Române.

Joi, în ajunul primei sale vizite în România, Papa a transmis un scurt mesaj pe twitter în care le cere românilor să se roage pentru el.

Programul vizitei Papei la București:

  • Ora 13.05 - Papa va susține primul discurs al vizitei, la Palatul Cotroceni, în cadrul întâlnirii cu autoritățile, cu reprezentanți ai societății civile și membri ai Corpului diplomatic. Va susține un discurs și președintele Iohannis

  • Ora 15.45 - Papa Francisc va ajunge la Palatul Patriarhiei, pentru o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel

  • Ora 16.15 - Papa Francisc se va întâlni cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe, în fața căruia prezintă cel de-al doilea discurs al vizitei

  • Ora 17.00 - Sosire la Catedrala Națională, unde vor avea rugăciunea "Tatăl Nostru”, alocuțiuni și cântări pascale și un salut al Sanctității Sale Papa Francisc

  • Ora 18.00 - Papa Francisc va ajunge la Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif”, unde va oficia Sfânta Liturghie.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22