Trei săptămâni de gafe, bâlbe și răzgândiri cu Guvernul Dragnea-Tudose

I.g. | 19.07.2017

În doar trei săptămâni de la învestire, Guvernul Tudose a reușit, să bată recordul în ce privește rescrierea faimosului program de guvernare, din care au rămas franjurile, să facă gafe peste gafe și să ostilizeze mediul de afaceri. Dar ai ales să mintă electoratul amețit cu promisiuni fără acoperire.

Pe aceeași temă

 

 

Totul cu ajutorul șefului său de partid, Liviu  Dragnea, cel care, în decembrie, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare, spunea că „vom respecta programul de guvernare la virgulă”, ne anunță că programul „va suferi câteva modificări”, dar și că „statul ne fură”.

 

 

Pilonul II de pensii, scos la licitație

 

 

În ziua în care Guvernul condus de Mihai Tudose a fost învestit, 29 iunie, proaspătul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, a reușit să producă prăbușirea Bursei de Valori București, dar și a leului, printr-o singură declarație: „Pilonul II de pensii se va desfiinta. Banii se vor intoarce inapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei avand posibilitatea sa opteze pentru bugetul asigurarilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Practic vor opta intre posibilitatea de a le administra statul acesti bani si a le oferi o pensie la sfarsitul stagiului de cotizare sau sa fie un privat care face acest lucru. Pilonul II este practic un mix intre stat si privat. Toti cei care au cotizat vor fi si cei care vor primi banii inapoi”.

 

În doar câteva ore de la această declarație, principalii indicatori ai Bursei de Valori Bucureşti au pierdut peste 4%, iar leul s-a devalorizat cu până la 4,57 lei/euro, pierzând circa 0,5% din valoare. În aceeași zi de 29 iunie, după ce scandalul a luat amploare în presă, Liviu Dragnea l-a scuzat pe Mișa, susținând că nu a înțeles bine întrebarea și de aceea ar fi vorbit despre desființarea Pilonului II: „Vă explică ministrul de Finanțe după ce va ieși din euforia acestei zile și va fi atent când primește 10 întrebări odată la care răspunde”. La rândul său, noul premier Mihai Tudose a tranșat problema, susținând că „pilonul II de pensii nu se va desființa. Punct.”

 

 

În aprilie, fondul de pensii NN, cel mai mare administrator de fonduri de pensie privată din țară, a primit o amendă usturătoare din partea statului român, 750.000 de lei, reprezentand 1% din capitalul social al fondului, pentru că și-a avertizat clienții despre faptul că este posibilă o naționalizare a acestor fonduri de pensii private. La acea dată, Liviu Dragnea a atacat dur NN și a acuzat că scandalul a pornit de la Mișu Negrițoiu, fostul președinte al ASF. Dragnea a fost și cel care, odată cu acest scandal, a anunțat că urmează să fie declanșată procedura parlamentară de demitere a conducerii ASF, lucru care s-a și întâmplat la scurt timp.

 

 

Alba-neagra cu salariul minim pe economie

 

 

Conform programului de guvernare al PSD-ALDE, salariul minim pe economie ar fi trebuit să crească, de la 1 ianuarie 2018, la 2.000 de lei. În 10 iulie, însă, la scurt timp după ce noul program de guvernare trecuse de Parlament la pachet cu premierul Tudose, Liviu Dragnea anunța că măsura nu va mai fi luată. Concret, salariul minim pe economie nu va mai crește la 2.000 de lei, ci la doar 1.550 lei de la 1 ianaurie 2018.

 

Dragnea a explicat că, de fapt, a fost vorba despre o neînțelegere și că suma de 2.000 de lei nu a fost inclusă niciodată în programul de guvernare, deși acest lucru este fals: „Salariul minim pe economie va fi 1.550 de lei. Și vreau să repet această valoare, nu va fi impus de guvern salariul minim de 2.000 de lei. Nu există așa ceva. Probabil dintr-o greșeală s-a tot rostogolit asta în spațiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor și 1.650, 1.750 de lei. Salariul minim, așa cum îl știe toată lumea, va crește cu 100 de lei”, a susținut Liviu Dragnea.

 

Deși valoarea de 2.000 de lei a salariului minim este trecută în programul de guvernare pe care Cabinetul Tudose trebuie să-l pună în aplicare, premierul s-a arătat iritat de întrebările jurnaliștilor referitoare la această măsură, fără, însă, a oferi niciun fel de lămuriri: „Sunteți incredibili. La ce vă referiți? La acea cifră de 2.000 care sperie, nu? La aia vă referiți? Că toată lumea vă explică și puneți aceleași întrebări încontinuu. Absolut încontinuu”.

 

 

Ce scrie în programul de guvernare al Guvernului Tudose la capitolul referitor la salariul minim:

 

„În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32%—34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56%—58%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa media este de 50%—50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020”.

 

 

Taxa de solidaritate cu statul

 

 

Prima variantă a premierului Tudose – 29 iunie

 

În 29 iunie, întrebat în Parlament despre taxa de solidaritate din noul program de guvernare, aplicabilă din 1 ianuarie 2018, premierul Mihai Tudose a spus că aceasta urmează să fie analizată „într-o lună-două: „Este scrisă în programul de guvernare. În perioada următoare, într-o lună-două, Ministerul de Finanțe, ANAF-ul va face analize, simulări pe baza la tot ceea ce înseamnă cifre pe care le avem de la Statistică despre dimensiunea acestei taxe, unde va fi aplicată și în ce cuantum va fi aplicată. În programul de guvernare scrie foarte clar că va fi aplicată de la data de 1 ianuarie 2018 și așa vom face”.

 

Întrebat și de ce se impune o astfel de taxă de solidaritate, Tudose a subliniat: „Aș răspunde simplu: pentru solidaritate. Fiindcă anumite cifre, astăzi când vorbim, ne spun că în anumite zone financiar - fiscale există anumite derapaje”.

 

În programul de guvernare al PSD-ALDE, în privința taxei de solidaritate nu se specifică nici valoarea, nici criteriile în baza cărora va fi calculată și nici motivele implementării unei astfel de măsuri fiscale.

 

Solidaritatea” lui Dragnea, varianta răstălmăcită din 10 iulie

 

Liviu Dragnea a avut, la rândul său, mai multe declarații cu privire la taxa de solidaritate. În 10 iulie, de exemplu, șeful PSD și-a contrazis propriul program de guvernare, făcând declarații de-a dreptul amețitoare.

 

Deși programul de guvernare prevede clar o nouă taxă, cea de solidaritate, liderul PSD a spus: „Nu vom adopta nicio taxă în plus pentru români. De asemenea, nu vom modifica nicio procedură de impozitare care să producă deservicii unor companii cinstitie”. Întrebat, apoi, dacă asta înseamnă că renunță la taxa de solidaritate prevăzută în programul de guvernare, tot Liviu Dragnea, în contextul aceleiași declarații de presă, a precizat: „Nu renunț la nimic din ce am vorbit în campania electorală”. Ulterior, chestionat cu privire la faptul că taxa de solidaritate apare, totuși, în programul de guvernare al Guvernului Tudose, deși PSD nu a vorbit despre o astfel de măsură în campania electorală de anul trecut, Dragnea le-a răspuns, vizibil iritat, jurnaliștilor: „Am mai spus de 244 de ori”.

 

A doua variantă a premierului Tudose, 17 iulie: „Să fie solidari cu statul care i-a ajutat să câștige bani”

 

Dacă în ziua învestirii Guvernului „Dragnea 2”, Mihai Tudose anunța „simulări și analize” în privința taxei de solidaritate, după doar trei săptămâni, în 17 iunie, premierul revenea cu o explicație cel puțin controversată pentru necesitatea acestei măsuri fiscale.

 

După ce a anunțat că Guvernul a renunțat la a pune o taxă pe cifra de afaceri (o altă măsură considerată drept toxică pentru mediul de afaceri anunțată de PSD, care a încins spiritele în ultimele săptămâni), premierul Tudose a precizat că taxa de solidaritate va fi aplicat „persoanelor cu foarte mulți bani”: „Încă se lucrează, sunt simulări. Probabil că va fi cumva, nu am stabilit încă de la ce prag în sus. (...) Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani.”

 

Tudose nu a explicat, nici de această dată, dacă taxa va fi aplicată sau nu de anul viitor, așa cum arată programul de guvernare, sau care ar fi valoarea acesteia: „Dacă se va stabili că va fi aplicat de la un anumit prag, un anumit procent, iar impactul va fi foarte mic, probabil că nu îl vom aplica. (...) Dacă cifra este foarte mică şi nu contează, e mai mare efortul decât rezultatul, nu va fi aplicată”.

 

 

Dragnea: „Statul ne fura”. Concluzia: angajatul plăteste integral
contribuțiile la CAS și CASS, salariile ramîn  pe loc

 

 

Liviu Dragnea a avut, în 17 iulie, o modalitate aparte de a explica țării de ce contribuția la pensii va crește până la 25%, iar cea la sănătate la 10%. Motivul: „Statul ne fură”, referindu-se la contribuțiile pe care firmele le plătec pentru angajați. Din cauză că „statul ne fură”, a mai spus liderul PSD, contribuțiile la CAS și CASS trebuie mutate de la angajator la angajat, subliniind că noua măsură nu va duce la micșorări de salarii.

 

Ce se întâmplă, de fapt, cu cele două taxe, conform a ceea ce spune Dragnea? Contribuțiile la CAS și cea la CASS vor fi datorate tot de către angajați, dar plăta efectivă va fi făcută de angajator în contul salariaților. „Salariile nu vor scădea. Acum există trei valori în interiorul unui salariu: salariul net, salariul brut, care e mai mare decât cel net şi, peste, este suma care reprezintă cheltuiala totală a angajatorului. Până la salariul brut se plătesc contribuţiile pentru angajat. Între salariul brut şi cheltuiala totală a angajatorului există contribuţiile pe care le plăteşte firma, dar în contul cui, şi părerea mea, am spus-o din campanie, am spus-o şi acum, că aici statul român ne fură. Şi ce este de la salariul brut până la cheltuiala totală a angajatorului vor fi plătite tot de firmă, dar în contul angajatului. Salariul brut devine egal cu cheltuiala totală a angajatorului”, a precizat Dragnea.

 

Șeful PSD a mai arătat că „acum contribuţiile pentru fondul de pensii şi pentru sănătate au nişte valori, ele vor fi mai mari. Asta înseamnă că în contul fiecăruia dintre noi, atât la pensii cât şi la sănătate vor fi sume mai mari pe care le vor plăti efectiv firma, dar în contul nostru, pentru noi. Contribuţia la pensii va merge până la 25% şi la sănătate 10%”, a completat Liviu Dragnea. 

 

Salariul minim crește pe hârtie, scade în buzunare

 

Conform unor calcule făcute de ”Adevărul”, odată cu schimbarea modalității de plată a contribuțiilor la CAS și CASS, românii care primesc salariul minim pe economie vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare. Asta deși Liviu Dragnea, dar și Guvernul Tudose susțin că salariul minim pe economie va crește. În acest moment, scrie sursa citată, un român care este plătit cu salariul minim pe economie de 1.450 de lei rămâne, după ce își plătește contribuțiile și impozitul pe venit de 16%, cu circa 1.065 lei. În cazul în care Guvernul va schimba modalitatea de plată, banii care îi vor mai rămâne acestui angajat, după ce își va achita contribuțiile la stat, va fi de 972 de lei.

 

Conform programului de guvernare al PSD-ALDE, din 1 ianuarie 2018 vor fi eliminate patru din cele șase contribuții, urmând a rămâne cea la pensii, CAS – 25%, și asigurările de sănătate, CASS – 10%. Cele două taxe vor fi datorate doar de angajat, însă responsabil pentru plata acestora la stat va rămâne angajatorul.

 

În acest moment, salariul minim pe economie este de 1.450 de lei. Pentru această sumă, atât salariatul, cât şi angajatorul plătesc împreună contribuții la stat de 39,25%, adică de 568 lei în total. După ce aceste taxe au fost plătite, angajatul mai plătește 16% la stat impozit pe venit. ”În total, angajatorul şi angajatul dau la stat taxe totale de 714 lei, iar angajatul rămâne în mână cu 1.065 lei. Prin introducerea CAS şi CASS doar la angajat şi prin majorarea salariului brut la nivelul costului total al muncii, contribuţiile se plătesc la nivelul acestui nou salariu brut. Aşadar, pentru 1.779 lei salariu brut, un angajat va plăti contribuţii totale de 35%, respectiv 622 lei. După plata acestor contribuţii, angajatul mai datorează şi un impozit pe venit de 16%, adică 185 de lei. Rezultatul este că nivelul taxării va fi mai mare, adică angajatul va da la stat un total de 807 lei, rămânând în mână cu numai 972 lei, faţă de 1.065 cât încasează acum”, arată Adevărul
 

 

 

Ministrul Laufer se joacă de-a StartUp-ul pe Facebook

 

„Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat dă curs solicitării mediului de afaceri privind prelungirea termenului limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation. Astfel, antreprenorii interesați de înscrierea în program pot depune dosarele online ca și până acum, până la data de 28.07.2017, ora 20:00”, a scris, în 13 iulie, ministrul Ilan Laufer pe pagina sa de Facebook. La scurt timp, Laufer și-a șters postarea, după ce a fost criticat de diverse persoane pentru faptul că antreprenorii care și-au depus deja proiectele sunt dezavantajați față de restul, având mai puțin timp la dispoziție pentru a le pregăti. 


După ce și-a șters postarea inițială, ministrul Laufer a adăugat alte două, în care își arăta dezamăgirea cu privire la reacțiile primite în mediul online ca urmare a intenției de prelungire a perioadei de înscriere. Pe de altă parte, Laufer a precizat că ia în calcul o sesiune suplimentară pentru sumele rămase disponibile: „Dragi prieteni, nu m-am așteptat la o asemenea reacție. Dorința mea a fost ca toți ce care doresc să se înscrie în programul StartUp Nation să aibă o șansă egală și să finanțăm cât mai multe proiecte. Încă nu s-a publicat anunțul pe site, deci nu este oficial! Mâine voi avea o dezbatere cu reprezentanții mediului de afaceri și iau în calcul și o sesiune suplimentară pentru sumele rămase disponibile. Am dorit să le acord o șansă și celor care au întâmpinat probleme cu ANAF sau cu ONRC!” A doua zi după ce s-a contrazis singur pe Facebook, Laufer și-a cerut scuze, în 14 iulie, pentru această gafă: Dorința mea fost să avem absorbție de 100%. Situația cu o săptămână înainte de închidere era așa și așa, aveam doar 4.000 și ceva de dosare, lucru care m-a pus pe gânduri. Asta a fost intenția mea, a fost o intenție bună, îmi cer scuze dacă am comunicat-o greșit”.

 

 

Au uitat în lege de bursele pentru rezidenți

 

 

În 13 iulie, Guvernul a anunțat că pune în dezbatere publică un proiect de ordonanţă al Ministerului Sănătăţii, privind problemele legate de bursele pentru medicii rezidenţi, după ce acestea au fost omise în noua Lege a salarizării făcută de Ministerul Muncii. Tudose i-a cerut ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, să găsească o soluție pentru bursele medicilor rezidenți, luându-se în calcul inclusiv emiterea unei ordonanțe de urgență în acest sens.

 

„Bursa de rezidenţiat nu face parte din salariul brut sau solda brută, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie bază de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, se arată în proiectului de ordonanţă.

 

 

De ce e  învățământul gratuit, în viziunea ministrului Pop: ”Copilul nu plătește”

 

 

Liviu Pop, ministrul Educației, s-a făcut remarcat, la scurt timp după învestirea în funcție, cu o declarație complet ilogică, prin care încerca să explice de ce învățământul este gratuit: "Educatia e gratuita conform Constitutiei. In fapt, cineva trebuie sa asigure aceasta gratuitate. Statul asigura o parte din gratuitate, parintele asigura alta parte din gratuitate, copilul nu plateste nimic”.

 

Scandal uriaș la Bacalaureat. Ministrul educației a trimis un control în ”județul Târgoviște”

 

Tot de numele lui Liviu Pop se leagă și un scandal uriaș legat de Bacalaureatul din acest an. Deși promovabilitatea în ”epoca Dragnea” a fost peste cea din ultimii 10 ani, un scandal a pornit în Dâmbovița, unde doi candidați la Bacalaureat au fost eliminați, motivul fiind acela că ar fi fost identificate două scrisuri diferite pe lucrare. După ce tinerii au contestat decizia, conflictul dintre aceștia și Minister luând amploare și ajungîndu-se la amenințări cu judecata din partea absolvenților de liceu, Pop s-a făcut din nou de râs, anunțând că va trimite Corpul de Control al ministrului Educației în ”județul Târgoviște”. 

 

În schimb, șefii IȘJ Dâmbovița, dar și cei ai Comisiei Județene au fost de partea celor doi tineri eliminați de la Bac, precizând că aceștia sunt nevinovați. ”Din punctul nostru de vedere, al ISJ şi al Comisiei Judeţene Dâmboviţa, copiii sunt nevinovaţi. Mai ales că am vizualizat în întregime înregistrările video din sălile de examen. Au scris trei ore non-stop. Mi se pare total nejustificată părerea evaluatorului care spune că a găsit două scrisuri diferite pe lucrare. Un copi în stare de emoţie poate să scrie şi mai ciudat, poate să intre într-o criză de timp şi să scrie mai dezordonat. Aceşti copii au fost pedepsiţi nevinovaţi”, a declarat, pentru presa locală, Sorin Ion, inspectorul general al ISJ Dâmboviţa.

 

Ministerul Educației a respins, însă, contestațiile, menținându-și decizia de a-i elimina de la Bacalaureat pe cei doi elevi. “În urma analizei documentelor puse la dispoziţie, echipa de control apreciază că cele două lucrări au toate aparenţele unor lucrări autentice, redactate de cei doi candidaţi în timpul probei de examen fără alte intervenţii ulterioare, însă prezintă semne distinctive ce constau în scrierile/grafiile total diferite folosite în redactarea lor”, se arată în documentul oficial al Ministerului Educației.

 

”Insuficient pregătiți” pentru impozitul pe gospodărie

 

Premierul Mihai Tudose a declarat, în 18 iulie, la Realitatea TV, că Guvernul renunţă deocamdată la impozitul pe gospodărie, o altă măsură din programul de guvernare intens vehiculată și explicată de Liviu Dragnea, însă aceasta se va face doar atunci când statul va avea infrastructura necesară, iar populaţia va fi pregătită să accepte această nouă modalitate de impozitare.

 

”Impozitul pe gospodărie nu era neapărat făcut să aducă mai mulţi bani la buget. Era făcut să uşureze povara fiscală pe cetăţean. Era mai bine pentru el să-şi poată deduce anumite cheltuieli pentru care astăzi nu-i dă nimeni factură, nu-i dă nimeni chitanţă sau bon. E la mica înţelegere, iar el plăteşte oricum”, a spus Mihai Tudose. Premierul a precizat că Guvernul nu renunţă la intenţia anunţată anterior, dar a evitat să dea un termen clar: ”Cât de repede se poate, dar nu forţând. Un an, doi sau trei, dar asta este o ţintă spre care trebuie să ne îndreptăm dacă vrem să fim o ţară normală, civilizată”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22