Cristian Campeanu

Toate datele sociologice, estimările și sondajele pe care le avem la dispoziție în acest moment indică faptul că Parlamentul viitor va include, cel mai probabil, șase partide: PSD, PNL, UDMR, ALDE-le lui Tăriceanu și Constantin, Uniunea Salvați România (USR) și PMP-ul lui Traian Băsescu.

După doi ani de la rușinea cozilor de la secțiile din străinătate la votul pentru alegerile prezidențiale, tot ceea ce pot spera în mod realist românii din Diaspora care vor să își exercite dreptul constituțional de a alege este să se revină la situația din 2014. Aceasta este varianta optimistă.

Germania nu este victima unui val de atacuri teroriste islamiste sau nonislamiste. Este victima propriilor politici eșuate.

În prezent, ne aflăm în situația în care două dintre cele trei puteri ale statului - executivul și justiția - par să se afle de aceeași parte în ceea ce privește combaterea corupției și necesitatea aplicării măsurilor SNA. Cea de-a treia, Legislativul, se află, evident, în tabară opusă. De la toamnă însă, balanța se va schimba.

Voiculescu poate în continuare să facă agenda publică chiar și din închisoare și are sprijin de la nivel înalt, unde politicienii au jucat, din nou, murdar.

Fenomenul revoltei deținuților are trei componente care, din motive care țin de tehnicile de manipulare în masă, au fost însă amestecate până la indistincție, astfel încât să forțeze un singur deznodământ: golirea închisorilor.

Faptul că în România se recurge tot mai des la verdictul Curții Constituționale în probleme care țin de toate cele trei ramuri ale guvernământului scoate în evidență disfuncții grave de funcționare a statului.

Cum nimic valoros nu poate rămâne nemaculat în România, a venit și rândul noului ministru al Educației, Mircea Dumitru, să devină victima unor atacuri josnice la adresa integrității sale academice.

Din descrierea ministrului Ghinea rezultă că avem de-a face cu un sistem închis de jefuit banul public, în care o mână de infractori cu gulere albe au pus mâna pe sistemele IT ale statului.

Tot ceea ce este Ponta este determinat și condiționat politic și de aici perspectiva strâmbă asupra societății. Nu există „profesioniști” curați, nu există „experți” și „tehnocrați”, nu există Bine și Rău și nici Dreptate.

Dacă guvernul își va schimba atitudinea față de PSD și de majoritatea pe care încă o are în parlament, de ce acum și în ce scop?

Ieșirea Marii Britanii din UE înclină balanța europeană spre Est. Marea Britanie este puterea care a asigurat vreme de multe secole echilibrul geopolitic european.

Marele proiect al clasei politice de imunizare a funcționarilor statului de orice responsabilitate penală pentru fapte de corupție, abuz și conflict de interese față de societate se realizează pas cu pas și lege cu lege.

Dintre obiectivele evocate de oficialii români pentru Summit-ul NATO de la Varșovia, suntem pe cale să nu atingem niciunul, ceea ce ar reprezanta o catastrofă, fie și dacă judecăm la standardele românești de incompetență.

În pofida ironiilor aruncate către presă - „eu sunt un om simplu”, „sunt inginer, n-am înțeles mare lucru” -, Liviu Dragnea a ajuns astăzi, cel mai puternic om din România.

Partea bună a deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu este că nu anihilează marile dosare de corupție și nu afectează activitatea DNA.

În contextul atacurilor constante și sistematice ale politicienilor împotriva justiției și instituțiilor anticorupție, CCR va trebui să decidă asupra unei chestiuni fundamentale: câtă libertate va mai avea justiția să pună sub acuzare și să judece faptele persoanelor aflate în funcții publice?

Realegerea unor candidați corupți sau urmăriți în Justiție pentru fapte de corupție nu este un fenomen românesc, este unul global. Specific românesc este însă atacul concertat al grupurilor de interese împotriva instituțiilor anti-corupție sub pretexul invalidării lor prin vot popular, semn că războiul împotriva Justiției independente continuă.

Dacă PNL nu ia repede măsuri prin care să își consolideze încrederea electoratului, este în mare pericol să rămână foarte repede fără alegători.

Alegerile locale de duminică vor fi profund distorsionate de votul într-un singur tur de scrutin și de una dintre cele mai reduse rate de participare. Partidele mari, în primul rând PSD, vor fi marile câștigătoare, dar e vorba de o victorie deșartă, care nu va crește legitimitatea clasei politice.

Nu există absolut nici un motiv pentru a provoca o criză politică în România cu mai puțin de șase luni înaintea alegerilor generale și, cu toate acestea, se înmulțesc cererile și amenințările cu moțiunea de cenzură după 15 iunie.