Andrei Plesu

Despre filmul lui Alexandru Solomon intitulat „Kapitalism - Reţeta noastră secretă” - nu s-a vorbit, după părerea mea, destul. L-am văzut acum cîteva zile, pe B1 TV, la o oră tîrzie. Aş fi preferat să-l văd difuzat de televiziunea naţională şi dezbătut amplu pe toate celelalte posturi.

Noi, cei din provincia dîmboviţeană, nu prea l-am înţeles pe Ceauşescu. Aşa susţinea deunăzi, într-un interviu televizat, amicul Andrei Ujică. El însă l-a înţeles, pentru că a părăsit, la timp, provincia natală a Banatului şi s-a mutat „în centru”, adică în Vest.

Toată presa din lume e sensibilă la scandal, telenovelă, indiscreţie picantă, senzaţional şi vulgaritate. Numai că, în ţările cît de cît normale, tematica aceasta e preluată de publicaţii specializate, numite tabloide, „presă de super-market”, „junk-food news”.

Deunăzi, dl. Ion Iliescu deplîngea faptul că am intrat, după Revoluţie, într-o lume în care nimeni nu mai are certitudini. Din context, rezulta că, pentru Domnia Sa, „certitudinile” înseamnă strictul necesar al subzistenţei: locuri de muncă şi venituri sigure.

Domnul fost şi viitor prim-ministru Victor Ponta, angajat trup şi suflet în războiul de gherilă cu preşedintele Traian Băsescu, a spus, de curînd, că, din cîte ştie, marele său duşman n-a fost un simplu informator al securităţii, ci de-a dreptul ofiţer al serviciului de contra-informaţii.

 Mai ştim cum arată normalitatea în materie de luptă politică? Să facem un efort de imaginaţie. Iată, de pildă, cum ar putea suna discursul opoziţiei: ”Puterea a greşit cînd a adoptat legea X”, sau: ”Puterea a aplicat defectuos legea X”, sau: ”Sub actuala guvernare, preţurile au crescut cu Y la sută, şomajul cu Z la sută, iar puterea de cumpărare a scăzut cu atît la sută”.

Stimată doamnă, Ne-am întîlnit faţă către faţă de două ori. O primă dată, cînd aţi acceptat să vizitaţi Colegiul „Noua Europă”. Vă solicitasem o întîlnire pentru a încerca o clarificare de statut a acestei instituţii şi aţi răspuns cu promptitudine şi receptivitate. Îmi amintesc că, deşi ministru, aţi venit la volanul maşinii proprii şi că am putut avea un dialog rezonabil. A doua oară, s-a întîmplat să fim, împreună cu alţii, membri într-un juriu academic. Între timp, fusesem plăcut surprins să constat că aţi îndrăznit să puneţi în discuţie temeiurile legale ale unei universităţi particulare de trist renume („Spiru Haret”), o profitabilă fabrică de diplome pe care, după ştiinţa mea, nici un alt ministru nu o tratase cu o îngrijorare echivalentă. Am şi scris un articol despre curajul Dvs. de atunci, deşi contraziceam, astfel, nu prea luminoasa Dvs. imagine publică. „Acţiunea Spiru Haret” n-a dat rezultate. Mi-aţi spus-o, de altfel, cînd ne-am întîlnit: „nu cred să reuşesc; au o reţea de susţinere incredibilă...”.

L-am întâlnit, cândva, pe dl Mihai Gâdea, pe vremea când începuse o emisiune de interviuri la Realitatea TV. Mă invitase foarte politicos la un dialog şi lucrurile s-au desfăşurat civilizat. La plecare, dl Gâdea a avut chiar gentileţea să mă ducă acasă cu maşina proprie, aşa încât, pe drum, am putut schimba, în continuare, câteva gânduri.

Dacă pleacă Băsescu, vine Geoană. Dar Geoană nu mai vine. E şi el pe plecatelea. În acest caz, conform Constituţiei, avem un plan B: preia frâiele ţării şeful Camerei Deputaţilor. Cu asta, gândirea diletantului intră, definitiv, în colaps.