De același autor
Televiziunea rămâne principala sursă de știri, cu un procent de 80% din publicul respondent, față de media europeană de 75%. Presa tipărită nu mai prezintă interes decât în proporție de 15%, cu șase procente mai puțin decât publicul UE27. Sondajul Media&News inițiat de Ipsos European Public Affairs a interogat online peste 52.000 de persoane în perioada aprilie-mai 2022.
Interesul pentru subiectul sondajului vine din expunerea majoră a publicului european la dezinformare, tendință amplificată de războiul din Ucraina și de frecvența cu care în special Rusia transmite știri false pe diverse căi. Deși nu există întrebări specifice pe situația din Ucraina, este evident că cetățenii Europei resimt și recunosc asaltul fake news și al teoriilor conspirației, care au glisat dinspre tema pandemiei spre subiecte legate de amenințarea cu arme atomice sau de înfometarea globală. Respondenții din România percep mai acut, într-un procent de 45%, expunerea frecventă la dezinformare în unitatea de timp de 7 zile propusă, decât media de 28% a UE. „Nivelul de încredere în a face distincția între știrile reale și știrile false scade odată cu vârsta și crește odată cu nivelul de educație”, conchide sondajul.
Analizele rapoartelor internaționale, cum este Digital News Report Reuters lansat în 2022, arată că încrederea românilor în mass-media este cu 9% în scădere față de anul 2021 și semnificativ mai scăzută în comparație cu eșantionul global, ceea ce explică și percepția crescută în privința expunerii la dezinformare.
Încrederea românilor în televiziunea și radioul publice este cu șase procente sub media europeană, arată eurobarometrul Media&News, iar încrederea în presa scrisă și în variantele ei online este îngrijorător de jos: 23% față de 39%, situație explicabilă și prin consumul foarte scăzut de presă tipărită.
Eurobarometrul a încercat să afle dacă cetățenii pot să identifice știrile false. 49% dintre românii întrebați sunt convinși că pot identifica dezinformarea. „Această convingere a cititorilor de presă că pot identifica știrile false este mult peste media europeană și relevă de fapt că suntem mai expuși la manipulare prin dezinformare”, este concluzia cercetătorilor Ipsos European Public Affairs.
Pe grupe de vârstă, diferențele de consum media sunt accentuate. Adolescenții și tinerii între 15 și 24 de ani sunt fideli canalelor ca Instagram (79%), TikTok (49%) și Snapchat (43%). Pe Facebook au rămas mai cu seamă consumatorii mai în vârstă, care au încredere de asemenea în presa tradițională, citesc ziare tipărite și ascultă posturile de radio consacrate. Toate categoriile de vârstă utilizează rețelele sociale pentru a transmite mesaje, pentru a afla ce fac „prietenii” de pe rețea. Numai 27% dintre respondenți spun, în medie, că folosesc rețelele sociale pentru a afla noutăți, procentul fiind ușor crescut, la 29%, în România.
Tendința generală în consumul de știri este creșterea numărului celor care evită să urmărească știrile, așa-numita „astenie a știrilor”. Studiul Reuters a stabilit că în România patru din zece persoane evită știrile, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% față de 2017. Tendința este constantă în ultimii ani când pandemia, conflictele, situația economică și politică din România au pus publicul român în fața unei avalanșe de știri alarmante sau alarmiste.
Există în Media&News Survey 2022 câteva indicii legate de gradul de educație media al publicului românesc. 36% dintre cititorii de presă recunosc că deschid un articol dacă titlul este atractiv, în timp ce publicul UE face acest lucru în proporție de 26%. Tot astfel, 23% dintre români se lasă atrași de o imagine foto sau video interesantă, în timp ce europenii sunt mai selectivi (media UE – 18%).
Smartphone rămâne în Uniunea Europeană instrumentul predilect pentru accesarea știrilor de pe orice fel de platforme: 77% dintre consumatori folosesc telefonul și doar 59% laptopul sau computerul. Și aici există o diferență între tinerii între 15-24 ani, unde 88% văd știri pe telefon, și categoria adulților de peste 55 de ani, care urmăresc știri pe smartphone în procent de 66%. //
