De același autor
M-aș fi așteptat ca, după un val Delta atât de dur în România și mai ales aducând o mortalitate relativă aproape mai mare decât oriunde în Europa, oamenii obișnuiți, spre a nu mai vorbi despre guvernanți, să învețe lecția precauției: mai întâi să se vaccineze cât de repede – cei care n-au făcut-o – cu prima, cu a doua, cu a treia doză. Să scadă puternic numărul negatorilor Covid, al antivacciniștilor „metafizici”, politici și de alte feluri sau măcar să se reducă influența lor; să fie rapid introdus certificatul verde la locul de muncă; să existe o campanie intensă la nivelul medicilor de familie pentru vaccinarea vârstnicilor și bolnavilor cronici. Îl avem acum pe doctorul Rafila în fruntea Sănătății, care ne-a tot explicat luni bune pe la toate televiziunile ce trebuie făcut, avem o majoritate supralargă și suprasolidă, un prim-ministru fost general și un președinte care are acum, în sfârșit, un guvern pe care l-a dorit sau cel puțin așa a părut. Am avea deci toate motivele să fim bine pregătiți practic și sufletește pentru asaltul Omicron, care e inevitabil.
Ei, aș! Am fost naiv. Relaxarea e generală, mai puțin la vămi, unde expații au luat cu asalt frontierele, întorcându-se acasă de sărbători. O mare parte dintre ei, veniți din țări cu Omicron deja puternic răspândit, sunt nevaccinați și desigur că mulți nu vor respecta carantina la care sunt obligați. Unii au și declarat deschis că n-o vor face, mizând pe ineficiența și complezența autorităților de control. Și vor avea dreptate, sunt convins. Doar nu suntem în Coreea de Sud, în Israel și nici măcar în Belgia, ca să ne supunem regulilor și să fim și depistați prin diverse aplicații!
Oamenii au dreptul, firește, să-și ia o mică pauză între Delta și Omicron. Să respire puțin mai liber, ba chiar să se gândească câteva zile la sarmale, cârnați și cozonaci. Și, în consecință, să se reverse prin piețe și hipermarketuri. Dar nici prudența n-ar fi nelalocul ei. Iar autoritățile ar trebui să fie foarte prudente, având în vedere experiența nefericită din toamnă. Nu se vede nimic.
Certificatul verde – fie în varianta primă, fie în varianta Rafila – e neaplicat. Va fi vreodată? Poate doar când spitalele vor fi pline din nou. Nu cumva să se supere votanții PSD. Între timp, campania de vaccinare e la pământ. Oamenii se vor vizita de Crăciun și Anul Nou nestingheriți. Atenționările câtorva medici cad peste urechi astupate, căci lumea e atentă nu la spusele, ci la faptele guvernanților.
Povestea e simplă și cinică: politicienii preferă să aibă din nou câteva mii de morți evitabili decât să devină impopulari, introducând măsuri restrictive mai severe, așa cum au făcut și fac toate țările vestice. Concluzia tristă a acestei veri și toamne și care mă tem că va fi întărită în această iarnă este că la noi viața oamenilor contează mult mai puțin decât poziția politicienilor în sondajele de opinie. Mai bine să moară decât să trăiască și să nu te voteze, cam ăsta pare a fi raționamentul. Dar lucrul cel mai întristător e că această atitudine, în loc să fie condamnată de majoritatea opiniei publice, este tolerată și chiar încurajată. Căci oamenii – fiecare în parte – ar putea fi prudenți fiecare la nivel individual: au la dispoziție vaccinurile, care deocamdată au arătat o mare eficacitate, dacă nu întotdeauna împotriva infectării, măcar împotriva bolii grave. Au la dispoziție, de asemenea, evitarea întâlnirilor cu multă lume, limitarea călătoriilor în și din străinătate. Se pare că multora nu le pasă. Înțelepciunea nu face casă bună cu valorile naționale și – pare-se – nici măcar experiența.
Acum oamenii se pregătesc de sărbători să mănânce și să bea, numai cât să nu plesnească. Și să se pupe toți cu toți, ca să crape Omicron de necaz! C-așa-i tradiția la români: să asezonăm sarmalele nu numai cu smântână, ci și cu o voioasă imbecilitate! //
Comentarii 10
Teodor - 01-03-2022
Ți-ai luat medicamentele?
RăspundeDoru Vasile Tascau - 12-28-2021
Pur și simplu nu le pasă… Trăiesc intr-un univers distorsionat in care minciuna e instrument de căpătâi. Dacă ar fi sa sintetizez lucrurile in termenii religiei, as spune ca acești inși aparțin întunericului, nu lumii in care trăim.
Răspundej001 - 12-26-2021
.."C-așa-i tradiția la români: să asezonăm sarmalele nu numai cu smântână, ci și cu o voioasă imbecilitate! ".......va sa zica nu "momentul" este imbecil cum scrie clar in titlu, ci traditia romaneasca care amesteca sarmalele cu starea de imbecilitate. Imbecilitatea se pare ca e in natura romanului venind prin "traditie" si nu e doar o stare pasagera, un "moment". Anul trecut romanii erau gratulati de autor ca "rasisti imputiti". Anul asta ni se spune ca avem "traditie asezonata cu imbecilitate voioasa" – apropos de dialog social, ma-ntelegi....sa vedem ce mai descoperim anul viitor...
RăspundeMircea Oprea - 12-26-2021
Doamnă Felicia, bănuiesc că, vorbind despre vaccin, vă referiţi la SPECIALIŞTII medici imunologi. Dacă e "să fim serioşi", vă întreb: ştiţi cumva să existe un consens în poziţia lor, că eu n-am aflat. Dimpotrivă, se pare că am mai descoperit încă un pământ plat... dar foarte rodnic pentru unii. Restul - TĂCERE? Adică acceptare şi supunere necondiţionată? Când este vorba despre viaţa mea sunt calificat să am "păreri" câtă vreme sunt recunoscut ca matur cu discernământ. Prefer să am o părere greşită fiind gata să mi-o schimb sub puterea argumentului şi a faptei decât să n-am nicio părere.
RăspundeFelicia Florica Grigorescu - 12-25-2021
Părerile noastre au vreo importanță atâta vreme cât nu ne pricepem? Ce păreri? Să fim serioşi; există SPECIALIŞTI. Restul ar trebui să fie TĂCERE.
RăspundeDemocratul - 12-24-2021
Imbecil ești tu !
RăspundeVoicu n. Ion - 12-23-2021
V-am citit, am rumega sunteți citiți dar polemizarea, cotrarea cui ajuta? N-avem guvernanți, a agramați, depășiți, nu numeric! Am votat pentru 300 de aleși, la referendum ce a fost cu el? 600 de cei ce sug sângele,, boborului'', si protestatarii bat câmpii cu..verde în loc de vaccinare!? Resetarea aici este! Reducerea birocratilor! .
RăspundeMircea Oprea - 12-22-2021
Domnule Lupea, se pare că vorbim de lucruri diferite. Eu, unul, vorbesc de acel domn Andrei Cornea reflectat strict în textul publicat: un text polemic, puternic acidulat, cu nerv, pentru mulţi chiar convingător şi, dacă supără ceva în comentariul meu, îmi asum, eu, calitatea de mizantrop pentru lupa fumurie prin care am citit..., pentru dl Cornea rămânând, în continuare... excepţia. Asta a fost aluzia la una din recentele sale cărţi pe care tocmai am citit-o. Dar n-am socotit necesar să fac un panegiric gazetarului Andrei Cornea pentru meritele omului de cultură (clasică, mai întâi!) Andrei Cornea. Şi, sincer, îi prefer mai degrabă cărţile decât textele asupra... istoriei clipei. Acum ar trebui să intrăm în polemică pe fond, adică să vedem poziţiile noastre diferite în aprecierea atitudinii guvernanţilor faţă de fenomenul pandemiei. Aici părerile noastre se despart şi am socotit acest spaţiu oferit de Revista 22 agora nimerită şi pentru o părere contrară. Este bine să se vadă că sunt oameni care gândesc şi altfel, şi, fie vorba între noi, e prea devreme să spunem cine are dreptate, cât suntem în plin proces. Cunosc mulţi "imbecili" de notorietate care, încă, nu s-au vaccinat iar în părerea autorului, fără a fi notoriu, mie nu-mi rămâne decât imbecilitatea de care, cum vedeţi, mă folosesc şi eu cum pot. De altfel teoria disonanţei cognitive ne dă explicaţia de ce, păstrându-ne buna credinţă, putem avea atitudini diferite în faţa aceleiaşi realităţi. Atenţionat, în final, cu "o voioasă imbecilitate" (asociere prea personalizată să nu sune oximoronic), la masa de Crăciun nu-mi voi asezona sarmalele cu smântână, cum ştie autorul că impune tradiţia, ci cu salată de sfeclă roşie cu hrean - am eu o reţetă din bunici! Desigur, n-am nimic împotrivă să folosiţi ketchup.
RăspundeManuel Lupea - 12-22-2021
In apararea domnului Andrei Cornea, desi el nu are nevoie... Faptul ca dupa atatea decenii domnul Andrei Cornea inca incearca sa arate poporului roman calea cea dreapta este pentru mine o dovada a iubirii de oameni din sufletul acestui om. Inacrit, suparat de voiosia lumii... nu il vad asa. Suparat pe lipsa de intelepciune, de solidaritate si de grija fata de sine si de semeni, poate ca este. Textele publicate de-a lungul deceniilor in Revista 22 si in Dilema veche ma fac sa il consider pe domnul Andrei Cornea un reper moral de talia lui Corneliu Coposu. Dupa moartea lui Coposu, atat ne-a mai ramas--domnul Andrei Cornea. Sa ne traiti, domnule Andrei Cornea. Un cititor fidel caruia i-ati format modul de a gandi.
RăspundeMircea Oprea - 12-21-2021
Textul pare scris de un mizantrop... de excepţie, înăcrit, pe care îl supără voioşia lumii, e adevărat, voioşie mai sinistră, acum, spre sfârşitul ei (a lumii). Vă amintiţi, am mai avut parte de câteva sfârşituri, asta ar fi cam a cincea "viaţă de apoi", şi mereu viaţa a renăscut mai complexă, mai bine adaptată şi cu specii tot mai bune încât niciodată n-am crezut că omul, din privinţa asta, e nec plus ultra. De ce să nu ajutăm Natura în efortul ei de a face binele şi să dispărem şi noi? Văd că sunteţi un insistent şi pătimaş susţinător al vaccinării încât eu, ca nevaccinat (încă) şi în jur cu atâtea pericole, mă las în siajul elocvenţei dumneavoastră convins că vă scriu deja d'outre-tombe... Aşa cum preoţii care strâng pentru ei averi aici, pe pământ, nu m-au convins că ei cred în "bogăţia" ce-i aşteaptă în ceruri, tot aşa nici politicienii nu-s de ascultat când îmi spun, despre ceea ce trăiesc eu, de bine sau de rău. Girueta pandemiei îmi arată doar interesul politicienilor, pe-o parte, pe alta. Nu ascult nici gazetarii indiferent de rang, nu ascult nici formatorii de opinie dar apreciez prezentarea informaţiei despărţită de părerea mesagerului plătit. Urmăresc jocurile deloc gratuite ale statisticilor publicate, când liniştitoare, când alarmante dar ştiu că nu pot pune nicio bază pe ele, lipsind orice posibilitate de verificare, de control. Poate dvs o aveţi şi-i credeţi, foarte bine; eu n-o am. Cred în pandemie dar nu cred în politicienii care-mi vorbesc despre ea, iar părerea medicilor specialişti sunt, cum ştiţi, şi pro, şi contra. Rămân, totuşi, cu ochii pe spectacol, pe circul la care, cum văd, iau parte, interesaţi sau nu, şi gazetarii. Chiar şi vaccinat de-aş fi, aş continua să mă protejez la fel de mult ca şi acum, ferindu-mă la fel de tare şi de vaccinaţi. Da, îmi risc viaţa care, oricum, e o negociere între boală şi moarte şi, cum ştim de la un contemporan al lui Isus, "nimeni nu-i atât de bătrân încât să nu merite încă o zi" (citat din memorie) deşi eu ştiu că nici o bătrâneţe lungă nu-i semn de înţelepciune. Mă uit în jur şi văd oameni care vor să trăiască indiferent de riscuri, pentru că asta e viaţa lor, e singura lor viaţă şi, chiar dacă nu-s de acord, îi pot înţelege şi încerc să nu-i măsor cu măsura mea, nici dac-aş fi Protagoras. E dreptul lor să aleagă între viaţă şi moarte, câtă vreme îi socotim maturi, capabili şi responsabili să-şi aleagă conducătorii care le decid soarta... Soarta comunităţii - un condominiu, fiecare dintre noi fiind... un oaspete din condominiu. Nu-i judec dar pot să am păreri deloc bune faţă de cei care îi judecă, cum pot să am păreri şi despre cel care mă judecă. Riscurile, în teribila libertate în care trăim, încep abia când încerci să-ţi afişezi public gândurile, aşa cum fac acum deşi acesta nu-i decât un monolog ocazionat de monologul dvs.
Răspunde