De același autor
Pe 16 mai, Comisia Europeana a publicat cele mai recente Rapoarte de monitorizare despre progresele inregistrate de Bulgaria si Romania pe calea aderarii la Uniunea Europeana. Altfel decat se anuntase initial, rapoartele nu contineau nici o referire la amanarea aderarii, ceea ce echivaleaza cu un „da“ pentru aderarea in 2007 in conditiile indeplinirii obligatiilor asumate. In octombrie 2006, Comisia va publica rapoartele finale pentru cele doua state. Probabil ca, din acel moment, Uniunea Europeana va activa clauzele de salvgardare pentru piata comuna si pentru domeniul justitiei, asa cum au fost stabilite cu toate noile state membre pentru primii trei ani de dupa aderare. In cazul in care Romania si/sau Bulgaria vor inregistra deficiente si dupa momentul aderarii, este posibil sa le fie restrans accesul la fondurile structurale sau agricole, ori sa le fie ingradit accesul la piata comuna.
Pe 1 ianuarie 2007, la doi ani si jumatate de la largirea Uniunii Europene cu 10 noi state, ultimele doua state ale acestui val de extindere se vor alatura, dupa toate probabilitatile, Uniunii. Spre deosebire de statele care au aderat la 1 mai 2004, cele doua tari sunt supuse unor clauze speciale de salvgardare (articolul 39), care pot conduce la o amanare cu un an a aderarii. Prima dintre ele vizeaza atat Sofia, cat si Bucurestiul. Ea spune ca, daca pe parcursul monitorizarii se constata ca unul dintre state nu este suficient de bine pregatit in mai multe domenii importante, Comisia poate recomanda o amanare, pana in 2008, a aderarii; decizia propriu-zisa ii revine Consiliului European, care trebuie sa voteze in unanimitate.
In afara de aceasta, exclusiv pentru Romania mai exista si asa-zisa super-clauza de salvgardare - expresie a lipsei de incredere si de prestigiu de care se bucura pana nu demult Romania in cadrul Uniunii. Aceasta clauza i-ar permite Consiliului European sa voteze amanarea aderarii cu majoritate calificata daca Romania inregistreaza carente grave in 11 domenii concrete din cadrul capitolelor de aderare legate de concurenta si justitie.
In Raportul din 25 octombrie 2005, Comisia Europeana nu a facut nici o recomandare cu privire la termenul de aderare a celor doua state sud-est-europene, prin aceasta oferindu-le sase luni in plus pentru a-si indeplini obligatiile comunitare. Scopul urmarit de Comisie a fost acela de a mentine presiunea asupra guvernelor de la Bucuresti si Sofia pentru a continua reformele. Problemele mentionate in Raportul de monitorizare sunt cam aceleasi in cele doua tari, insa pentru prima data Romania devansa Bulgaria in evaluarile Comisiei, motiv pentru care reprezentantii Comisiei, ai statelor membre si ai Parlamentului European s-au vazut confruntati cu necesitatea de a corecta decizia din 2004 prin care i se impuneau Romaniei conditii de aderare mai stricte.
Diagnosticul Comisiei din mai 2006: un „da“ calificant
Pe 16 mai 2006, Comisia a publicat alte Rapoarte de monitorizare. Diferentele dintre pasul reformelor din Romania si Bulgaria, deja sugerate in Raportul din octombrie 2005, sunt acum si mai evidente. Ele nu sunt doar de natura cantitativa - in Bulgaria, fata de Raportul din octombrie, au ramas 6 din cele din cele 16 domenii ce provoaca „ingrijorari serioase“, in Romania doar 4 din 14 -, ci si de natura calitativa. Daca deficitele sistemice ale Bulgariei nu pot fi recuperate prea usor doar printr-o mobilizare de ultima ora a guvernului de la Sofia, in cazul Romaniei este vorba despre probleme de ordin tehnic-administrativ, care pot fi corectate pana la toamna.
Se pare ca instantele romanesti au reusit sa convinga Comisia prin masurile adoptate de la Raportul din octombrie 2005 in domeniul combaterii coruptiei si cu primele rezultate in constructia unui sistem judiciar eficient si transparent. Raportul de monitorizare al Comisiei din mai 2006 nu lauda numai ameliorarea structurilor administrative si a situatiei financiare a autoritatilor judiciare, ci si performantele guvernului in implementarea strategiilor anticoruptie. Comisia a solicitat, e drept, continuarea progreselor in acest domeniu, insa acele deficiente serioase care ar fi putut conduce la amanarea deciziei au fost, se pare, eliminate de catre guvernul roman. In cazul Romaniei, Comisia a mai formulat „ ingrijorari serioase“ in 4 domenii, mai degraba tehnic-administrative, cum ar fi:
- garantarea functionarii fara restrictie a agentiilor de plata pentru fermierii romani, care sa gestioneze fondurile pentru platile directe convenite in cadrul politicilor agricole comune;
- instituirea unor sisteme de control si gestiune compatibile cu normele UE in domeniul agricol;
- crearea unor spatii de ecarisaj si tratament pentru animale compatibile cu normele UE;
- dezvoltarea de sisteme IT care sa permita interoperabilitatea cu sistemele de taxare din Uniunea Europeana, si mai ales in domeniul taxei pe valoarea adaugata.
Si in cazul Bulgariei, Comisia a recunoscut progrese fata de situatia din octombrie 2005. Din cele 16 mari probleme listate atunci, au mai ramas 6. Doua dintre ele se refera, la fel ca in cazul Romaniei, la domenii tehnic-administrative:
- punerea la punct a unui sistem integrat de control si gestiune in domeniul agricol;
- construirea de puncte de depozitare si tratare a fainilor animale conforme cu normele UE.
Celelalte 4 puncte critice mentionate in cazul Bulgariei sunt insa grave si ar fi condus, in cazul Romaniei, la activarea super-clauzei de salvgardare, si deci la amanarea cu un an a aderarii. Astfel, Comisia a remarcat urmatoarele carente:
- lipsa unor rezultate vizibile in ceea ce priveste cercetarea si urmarirea penala din domeniul crimei organizate;
- folosirea inconsecventa si ineficienta a legislatiei pentru combaterea falsului si a coruptiei;
- transpunerea insuficienta a normelor privind combaterea spalarii banilor;
- controlul financiar scazut al fondurilor structurale si de coeziune.
In speta, Comisia a subliniat ca in cadrul combaterii coruptiei si a crimei organizate din Bulgaria nu a fost inculpat inca nici un politician de nivel inalt, fiind condamnati doar cativa politicieni de nivel mediu, si ca nici unul din cele aproximativ 70 de cazuri de asasinate comandate nu au fost rezolvate in instanta.
Nici procesele pentru delicte de spalare a banilor, care treneaza de 8 ani, nu au condus inca la nici un verdict.
Cu toate ca Raportul Comisiei a fost intocmit cu mult inainte de publicarea sa, reprezentantii statelor membre nu s-au putut intelege asupra unui vot pentru sau impotriva aderarii la 1 ianuarie 2007. Pana la urma, Comisia a renuntat sa mai emita vreo recomandare in acest sens si a amanat votul cu inca o jumatate de an, pana in octombrie 2006. In discursul rostit in fata Parlamentului European, presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a subliniat ca absenta recomandarii cu privire la data aderarii echivaleaza, de fapt, cu un „da“ calificant pentru aderarea Romaniei si a Bulgariei in 2007.
In ambele state, legitimitatea politica a guvernelor e strans legata de intrarea la termen in Uniunea Europeana. Atat la Bucuresti, cat si la Sofia, se vorbeste in acest moment de remanieri guvernamentale si de alegeri anticipate. Intr-o prima luare de pozitie dupa publicarea Raportului, premierul Calin Popescu Tariceanu a calificat directiile de actiune indicate drept o misiune ce poate fi indeplinita. El le-a cerut tuturor factorilor responsabili de la guvern si din opozitie, precum si reprezentantilor societatii civile, sa puna umarul la rezolvarea tuturor conditiilor de aderare pana la toamna.
La Bucuresti, in special presedintele Basescu si Partidul Democrat incearca, din motive egoiste, sa ajunga la alegeri anticipate, respectiv la remanieri de guvern, pentru a-l schimba, cu orice pret, pe primul ministru; in Bulgaria, opozitia parlamentara, precum si o miscare extraparlamentara condusa de primarul Sofiei, Bojko Borisov, ar dori sa inlature de la guvern coalitia care a castigat alegerile in 2005.
O solutie solomonica
In cadrul unei alocutiuni tinute la Bucuresti, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat ca de-abia in Raportul sau din octombrie 2006 Comisia va lua o decizie oficiala cu privire la data aderarii. In acelasi timp insa, toate semnalele transmise pe cale neoficiala indica faptul ca cel mai inalt organ al Uniunii nu va decide o amanare a aderarii in temeiul articolului 39; si nici nu o poate face, din doua motive:
• Pe de o parte, cateva state membre, cum ar fi Marea Britanie sau Polonia, anuntasera deja ca, in ipoteza unei decizii a Comisiei din 16 mai, nu vor fi de acord cu activarea clauzei de salvgardare in cazul Bulgariei - ceea ce inseamna ca unanimitatea necesara acestei decizii nu s-ar intruni in cazul in care votul ar avea loc;
• Pe de alta parte, in cazul Romaniei, acea super-clauza de salvgardare nu mai poate fi activata, deoarece tara si-a indeplinit obligatiile impuse de Comisie in cele 11 domenii sensibile prevazute de aceasta clauza.
Insa Comisia poate totusi solicita activarea clauzelor de salvgardare postextindere in temeiul articolelor 36-38, prevazute in contractul de aderare pentru primii 3 ani de dupa extindere. Este vorba de clauza generala de salvgardare, de clauza de salvgardare pentru piata unica si de clauza pentru domeniul justitiei si al internelor, incluse de altfel in contractele tuturor statelor care au aderat la Uniune.
Activarea acestor clauze de salvgardare ar constitui pentru cele doua state sud-est-europene o lovitura destul de puternica, stirbirea imaginii lor publice fiind doar cel mai mic dintre rele. In rapoartele din luna mai, Comisia a stabilit standarde de performanta clare, pe care ambele tari trebuie sa le indeplineasca pana la toamna. Daca in Romania si/sau in Bulgaria inca se mai inregistreaza deficite, Uniunea va fi indreptatita, in primii trei ani de dupa aderare, sa nu recunoasca sentintele date de tribunalele din cele doua tari, sa reduca ajutoarele agricole sau structurale, ori sa limiteze accesul noilor membri la piata comuna. Perspectiva reducerii fondurilor europene ar trebui sa le dea guvernelor celor doua state sud-est-europene impulsul necesar pentru a duce la bun sfarsit reformele pana la momentul aderarii. Mai mult ca sigur, dupa aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, Romania si/sau Bulgaria vor fi supuse unui proces de monitorizare in scopul de a putea controla mecanismele de protectie care au fost impuse unuia sau ambelor state.
Amanarea unei recomandari a Comisiei cu privire la data aderarii Romaniei si a Bulgariei ridica insa niste probleme si are cateva dezavantaje:
• In primul rand, se pune intrebarea daca toate statele membre ale Uniunii vor putea sa ratifice la timp tratatele de aderare. Pana la publicarea Raportului, tratatele de aderare au fost ratificate de 17 din cele 25 de state, insa multe dintre cele care nu au votat inca (printre care si Germania) au conditionat ratificarea de o recomandare pozitiva din partea Comisiei. Din cauza amanarii pentru la toamna a procedurilor, uneori greoaie, ratificarea efectiva ar putea intarzia, ba chiar depasi termenul-limita 2007. Pentru a preveni acest potential pericol, presedintele Comisiei a facut un apel, la momentul publicarii Raportului, pentru ca statele membre sa accelereze procedurile de ratificare.
• Un alt handicap pentru cele doua tari ar fi si amanarea alegerilor pentru Parlamentul European, programate initial in cele doua tari pentru la toamna, caci astfel, Bucuresti si Sofia vor intarzia sa isi exercite influenta politica in forul european.
• In al treilea rand, pregatirile de la Bruxelles pentru selectionarea si cazarea noilor angajati din cele doua tari ar demara cu prea mare intarziere.
Traducere de Matei Martin
