De același autor
Echipa Comisiei Europene propusă de Jean-Claude Juncker intră săptămâna aceasta la ultimele audieri în faţa eurodeputaţilor, după o primă rundă în urma căreia cel puţin cinci comisari mai au de trimis clarificări scrise.
Audierile individuale ale comisarilor europeni, care, în funcție de portofoliu, pot fi intervievați de una sau mai multe comisii, au început pe 26 septembrie și se vor încheia săptămâna aceasta. Marți vine rândul prim-vicepreședintelui Executivului de la Bruxelles, olandezul Frans Timmermans (S&D), comisar desemnat pentru Bună reglementare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi carta drepturilor fundamentale, pentru care Jean-Claude Juncker a creat postul de prim-vicepreşedinte al CE. Un alt comisar cu un portofoliu important, finlandezul Jyrki Katainen (PPE) - Ocuparea forţei de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate -, va fi audiat și el în ultima zi. Cei care au trecut până acum prin faţa comisiilor au reușit cu greu să explice eurodeputaților care va fi rolul celor șapte „supercomisari“, vicepreședinții cu rol de coordonator pe mai multe domenii, cea mai importantă schimbare de management cu care vine președintele Juncker.
De cele mai multe ori, întrebările dificile pentru comisarii desemnaţi au venit din partea grupului politic rival. Astfel, comisarul desemnat din partea Franţei şi a socialiştilor, Piere Moscovici - Afaceri economice şi financiare, impozitare şi uniune vamală -, a trebuit să răspundă multor întrebări ale popularilor legate de modul în care ţara sa nu reuşeşte să îndeplinească regulile bugetare impuse de Bruxelles după criza fără precedent din zona euro.
În faţa celor mai controversate şi dificile audieri s-au aflat, aşa cum anticipase presa de la Bruxelles, comisarul spaniol Miguel Arias Cañete (PPE) pentru Climă şi energie şi Lordul Jonathan Hill (Marea Britanie, ECR - Conservatorii şi Reformiştii Europeni), comisar desemnat pentru Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital. Evident, cea mai grea întrebare, dar şi misiune a englezului va fi să convingă că acţiunile mandatului său pe un portofoliu important pentru serviciile financiare vor fi direcţionate către interesul Uniunii Europene, şi nu al puternicului City of London, cu atât mai mult cu cât Marea Britanie a avut poziţii total diferite de cele ale Executivului de la Bruxelles pe această temă. Lordul Hill încă nu a reuşit să convingă şi va trece printr-o rundă de clarificări. Comisarul spaniol propus de populari a fost la rândul lui supus unor audieri destul de dure după ce socialiştii l-au invitat în mod repetat să explice interesele private ale apropiaţilor săi cu industria energetică. Alături de spaniol şi de Lordul Hill, comisarii desemnaţi din partea Franţei, Ungariei şi Cehiei trebuie să vină cu clarificări suplimentare.
Prestaţia Corinei Creţu, comisar desemnat din partea României pentru Politică regională, nu pare să fi fost foarte convingătoare pentru populari, potrivit unor surse din cadrul Parlamentului European, mai cu seamă că ea a avut de trecut de o singură comisie, spre deosebire de alţii, precum Günther Oettinger, comisarul din partea Germaniei, care trebuia să răspundă la cinci runde de întrebări.
Marile semne de întrebare rămân cele legate de rolul vicepreşedinţilor şi modul în care acest nou concept va funcţiona în practică. Unul dintre cele mai pragmatice răspunsuri legate de această chestiune a venit din partea Lordului Hill, care, întrebat despre comisarii coordonatori, a răspuns, potrivit EU Observer: „Totul va depinde de relaţiile personale care există între comisari“. Un răspuns mai diplomatic a dat Kristalina Georgieva, comisar din partea Bulgariei, cu o prestaţie foarte apreciată în partea comisiei parlamentare şi care va fi unul dintre cei mai importanţi vicepreşedinţi şi va răspunde de bugetul UE: „Va trebui să ne respectăm unul altuia mandatele“.
Potrivit procedurii, PE, al cărui vot în plen pentru Comisia Juncker este programat pe 22 octombrie, are însă dreptul de a vota sau a respinge în bloc toată echipa Juncker și pe unul sau mai mulţi comisari. Cu toate acestea, au existat situaţii când, urmare a unei prestaţii nesatisfăcătoare la audieri, unele state membre, Bulgaria de pildă, a trebuit să-și schimbe nominalizarea. Procedural, comisiile de specialitate ale parlamentului vor face un raport de evaluare separat pentru fiecare comisar desemnat. Aceste rapoarte sunt transmise Conferinței Președinților de Comisie și Conferinței Președinților din PE. Raportul preliminar care propune aprobarea sau respingerea CE se prezintă în plen şi este supus votului. Decizia parlamentului în privinţa Comisiei Juncker se ia în plen cu majoritate de voturi. Dacă vor trece de acest test, cei 27 de comisari îşi încep mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie.
* Bianca Toma este cercetător la Centrul Român de Politici Europene.
CITIȚI ȘI
