Mai aproape de o confruntare directă NATO-Rusia

De mai bine de două săptămâni, rușii au lansat o campanie de atacuri cu rachete și drone iraniene asupra infrastructurii civile a Ucrainei.

Cristian Campeanu 01.11.2022

De același autor

Potrivit surselor ucrainene, cel puțin 30% din infrastructura de energie electrică fusese avariată sau complet distrusă până săptămâna trecută, cu perspectiva ca pagubele să se agraveze, în condițiile în care atacurile au fost reluate luni dimineața. Singurul scop al acestor atacuri este să facă viața ucrainenilor cât mai grea, pentru că nu numai centralele electrice au fost atacate, ci și centralele termice și instalațiile de aprovizionare cu apă. Au fost atacate și ținte care au valoare militară, cum ar fi căile ferate și șoselele, dar campania rusească este îndreptată, în primul rând, împotriva civililor, fără rușine și fără remușcări. Calculul Kremlinului pare să fie acela că, cu cât mai mulți ucraineni vor suferi de frig în această iarnă, cu atât mai bine pentru Rusia.

Dar să zicem, fără să admitem, că infrastructura civilă poate fi considerată, la limită, o țintă militară legitimă. Cum altfel ar putea fi caracterizate atunci navele flotei militare ruse staționate la Sevastopol altfel decât ținte militare legitime? Sâmbătă dimineață a avut loc un atac cu drone aeriene și maritime asupra acestei flote, responsabili fiind cel mai probabil ucrainenii. Cu toate acestea, Moscova nu a considerat atacul ca parte inevitabilă a conflictului aflat în desfășurare, ci l-a calificat drept acțiune teroristă, „teroriștii” fiind desigur guvernul de la Kiev. Potrivit rușilor, atacul nu ar fi făcut decât pagube minore aduse unui dragor de mine și unui alt vas, în vreme ce toate cele nouă (numărate de ei) drone aeriene ar fi fost doborâte. Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că atacul ar fi fost coordonat de specialiști navali britanici, aceiași care ar fi responsabili de atacurile asupra conductelor Nord Stream I și II. Răspunsul de la Londra a fost că „rușii spun minciuni de proporții epice”. Alții spun că bilanțul ar fi fost altul și anume că au fost lovite trei vase, dintre care iese în evidență fregata Amiral Makarov, moștenitoarea crucișătorului Moskva ca navă-amiral a flotei ruse la Marea Neagră. Potrivit surselor independente citate de The Guardian, fregata ar fi suferit avarii importante și este posibil să-i fi fost chiar distrusă capacitatea de a naviga, dacă nu de-a dreptul scufundată.

Ceea ce ar explica oarecum furia rușilor. În cursul după-amiezii de sâmbătă, ambasadorul Moscovei la Națiunile Unite i-a notificat secretarului general, Antonio Guterres, că Rusia se retrage unilateral din Acordul privind transportul de cereale pe Marea Neagră, ceea ce a provocat aproape imediat creșterea prețurilor la grâu și porumb pe piețele internaționale. Dar ce anume este acest acord? În luna iulie, ONU, Turcia și cele două țări aflate în conflict au convenit crearea unui coridor maritim în Marea Neagră lung de 310 mile marine și lat de 3 mile, pe care navele care transportă cereale și alte produse agricole ucrainene să poată circula spre și dinspre porturile Ucrainei (Odesa plus alte două porturi din vecinătate) spre Bosfor și ulterior spre destinațiile lor. Până în iulie, marina rusă a impus o blocadă totală asupra porturilor ucrainene și ideea acordului era ca aceste nave încărcate cu grâne și alte produse  să poată ieși în largul Mării Negre fără să se teamă că vor fi atacate de ruși. Navele urmau să fie inspectate atât  la intrare, cât și la ieșire, pentru a nu ascunde armament de către reprezentanți ai așa-numitului Centru Comun de Coordonare al Inițiativei de transport al grânelor prin Marea Neagră cu sediul la Istanbul, din care făceau parte reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei, ONU și Turciei.

Pe ruta navală astfel eliberată de ruși au fost transportate până acum aproape 10 milioane de tone de grâu, porumb, orz, rapiță, soia și produse din floarea-soarelui, în special ulei, Ucraina fiind responsabilă de aproape jumătate din exporturile de ulei de floarea-soarelui la nivel mondial. Pentru a vă face o idee ce înseamnă 10 milioane de tone, amintim că prin rutele alternative, pe uscat spre porturi din Polonia, Lituania și spre Constanța, nu au putut fi transportate decât o treime din ceea ce s-a transportat pe mare, dintre care doar un milion de tone pe la Constanța. Spre știința unor clovni ignoranți ca Rareș Bogdan, Uniunea Europeană a stabilit linii albastre sau coridoare de solidaritate prin Marea Neagră și prin Marea Baltică pentru transporturile de cereale ucrainene, deci orice mențiune a unui eventual blocaj al transporturilor ucrainene face din autorul ei un agent de influență rus, pentru că numai rușii ar beneficia de pe urma unei blocade a exporturilor ucrainene și a subminării politicilor europene.

Principalii beneficiari ai acestor exporturi sunt Egiptul, Indonezia, dar și țări africane și nord-africane. În condițiile funcționării mai mult sau mai puțin fluide a acordului, produsele de grâu s-au scumpit cu cel puțin 30-50% în aceste țări. O reluare a blocadei ar însemna condamnarea acestor țări. În acest sens, trebuie înțelese declarațiile lui Zelenski, că Putin șantajează lumea cu foametea, sau ale lui Antony Blinken, că Rusia folosește hrana ca armă.

O soluție la criza alimentară provocată de Moscova, evocată în cercurile americane și enunțată într-un editorial Wall Street Journal, este ca statele membre să autorizeze navele NATO să însoțească convoaiele cu cereale ucrainene, urmată de confiscarea celor 300 de miliarde de dolari ai Rusiei, actualmente înghețați în bănci occidentale. Oricare din aceste două acțiuni ar aduce însă mai aproape o confruntare între Occident și Rusia. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22