Aleşii locali faţă cu acţiunea ANI

Primarii şi consilierii locali şi judeţeni fac presiuni uriaşe pentru eliminarea unui articol de lege care le incriminează incompatibilitatea.

Câtă vreme au fost lăsaţi în pace, aleşii locali nu s-au plâns, iar munca din administraţia publică a făcut casă bună cu cea de prin tot felul de comitete şi comisii.

Când au fost arătaţi cu degetul de Agenţia Naţională Anticorupţie, primarii, consilierii locali şi judeţeni au început să facă presiuni uriaşe pentru eliminarea unui articol din Legea 161/2003, care prevede că funcţia de primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu cea de membru al Consiliului de Administraţie sau orice funcţie de conducere la regiile autonome de interes local sau naţional, la companiile şi societăţile naţionale.

Reacţiile în lanţ ale celor vizaţi de ANI vin după ce, în urmă cu câteva săptămâni, Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ unei propuneri care încerca să elimine aceste incompatibilităţi.

O propunere aiuritoare pentru a-i salva pe aleşii incompatibili a venit din partea primarului Constanţei, Radu Mazăre, care a declarat că le va propune colegilor din USL să facă „o lege care să anuleze acest punct al incompatibilităţilor unde sunt primarii, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, reprezentanţii în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară şi să amnistieze ce s-a întâmplat până acum“.

În parlament mai există un proiect de lege privind modificarea Legii 161/2003, iar vicepremierul Liviu Dragnea a venit cu un proiect de ordonanţă de urgenţă pe aceeaşi temă. Ministerul Justiţiei a dat însă aviz negativ acestor propuneri.

Aleşii locali vor să modifice articolul 87, litera f din Legea 161/2003, pentru a li se permite accesul în AGA ale societăţilor comerciale aflate în subordinea instituţiilor pe care le conduc. Totodată, prin modificarea legii, ei vor să scape de procesele cu ANI, care a constatat starea de incompatibilitate a aleşilor prezenţi în aceste AGA.

Deşi Mariana Gaju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor, susţine că aproximativ 1.200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate, din cauza prezenţei în conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, numărul acestora e de fapt mult mai mic, pentru că, potrivit datelor oficiale ANI, ar fi în stare de incompatibilitate aproximativ 100 de primari.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat că numărul primarilor care se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese este mult mai mic şi că cifra este exagerată.

Să ne lase UE cu pretenţiile ei!

Întrebat dacă modificarea legii nu va afecta relaţiile României cu Comisia Europeană, primarul Radu Mazăre a afirmat pentru Gândul că „atunci nu ne mai punem guvern şi să ne conducă Uniunea Europeană. Nu murim cu raportul MCV, nu putem trăi cu sabia lui Damocles deasupra capului“.

Nu este întâmplătoare reacţia lui Radu Mazăre. Unul dintre incompatibilii dovediţi de ANI este colegul său, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, care încearcă, de asemenea, să găsească o soluţie pentru a-i scăpa de rigorile legii pe aleşii locali care au încălcat-o.

Constantinescu susţine că va invoca prevederile Tratatului de la Nisa pentru a scăpa şi îi va sfătui şi pe ceilalţi primari acuzaţi de ANI să facă la fel. Preşedintele CJ Constanţa afirmă că, potrivit unei directive europene, aleşii locali au obligaţia să reprezinte comunitatea în toate instituţiile şi structurile, dacă acest lucru este în interesul comunităţii, iar, potrivit Tratatului de la Nisa, directiva europeană primează în faţa Legii 161/2003 care defineşte incompatibilităţile.

„O prostie“, a comentat scurt prof.dr. Radu Carp, care a explicat că Tratatul de la Nisa nu poate fi invocat în asemenea cazuri, acesta este doar un tertip folosit de USL pentru a tergiversa procesele.

Miza modificării legii: sute de milioane de euro

Regiile de apă şi canal, transport, termoficare, societăţile publice care gestionează serviciile de salubrizare, asfaltare străzi şi întreţinere spaţii verzi au pe mână bugete şi fonduri europene în valoare de sute de milioane de euro. În momentul de faţă, tocmai datorită acestei legi, primarii, preşedinţii de CJ şi aleşii locali nu au acces direct la bani.

ANI susţine că prezenţa acestora în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară generează o stare de incompatibilitate în situaţia în care, la nivelul judeţului respectiv, ADI constituie un operator regional. Concret: în majoritatea acestor asociaţii, primarii comunităţilor sunt şi membri ai ADI. Aceste asociaţii au fost înfiinţate pentru a putea derula proiecte pe fonduri europene la nivel regional.

Ei bine, scria săptămâna trecută europarlamentarul PDL Monica Macovei pe blogul său, „pornirea politicienilor USL împotriva Agenţiei de Integritate vine nu numai din faptul că aceasta este din ce în ce mai performantă, ci şi pentru că prezenţa ANI le blochează accesul la banii pe care îi primesc din CA sau AGA ale companiilor şi regiilor. Solicitările aleşilor locali ai USL arată dispreţul pe care îl au faţă de angajamentele pe care România şi le-a luat în relaţia cu Uniunea Europeană şi că sunt dispuşi să calce în picioare şi MCV, şi şansele României de a intra în Schengen, şi rigorile Comisiei Europene“.

Consilierul premierului, György Frunda, susţine că „e prost gândită această Lege a ANI, care stabileşte incompatibilităţi absolut inventate de ministrul de atunci, Monica Macovei“.

În replică, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei declară că „incompatibilităţile pentru aleşii locali au fost introduse încă din 2003, când Guvernul Năstase şi-a asumat răspunderea pe Legea 161, în încercarea de a încheia capitolul de Justiţie în procesul de integrare europeană. UDMR susţinea atunci guvernul viitorului deţinut N0049“.

Preşedintele ANI, Horia Georgescu, a declarat într-un interviu că rata de succes a ANI - decizii definitive şi irevocabile ale instanţei după sesizări ale Agenţiei - este de 96,8% şi a avertizat că, dacă legea va fi modificată şi ANI va fi trecută sub controlul parlamentului, îşi va da demisia. //

Bilanţul ANI pe anul 2012: 165 de cazuri de in­com­patibilitate, 95 de con­flicte de interese ad­mi­nistrative şi penale, 14 cazuri de diferenţe nejustificate între ave­rea dobândită şi veniturile rea­lizate şi 38 de cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind să­vârşirea unor fapte penale (fals în declaraţii, infracţiuni asi­milate faptelor de corupţie etc.), potrivit raportului de activitate publicat pe site-ul instituţiei.

Din cele 165 de cazuri de in­com­patibilitate, 51 au rămas defi­ni­tive în 2012, fie prin decizii ale instanţelor, fie prin necon­tes­tare în termenul legal de 15 zile de la comunicarea deciziei ANI. Celelalte se judecă în instanţe.

Printre cazurile celebre de in­com­patibilitate sau conflict de interese analizate de ANI anul tre­cut – în unele situaţii fiind se­sizat şi Parchetul - se nu­mă­ră cele ale foştilor miniştri Edu­ard Hellvig, Ovidiu Silaghi şi Li­viu Pop şi al fostului secretar ge­neral ad­junct al guvernului Dan Mihalache.

De la înfiinţare, în 2007, şi până la sfârşitul lui 2012, ANI a cons­tatat 206 incompatibilităţi şi 15 conflicte de interese admi­nis­trative rămase definitive (prin ne­contestarea raportului de eva­luare sau prin decizii ire­vo­cabile ale instanţelor).

Printre cazurile de incom­pa­ti­bi­litate rămase definitive se nu­mără cele ale foştilor deputaţi Sergiu Andon şi Laurenţiu Mi­ro­nescu, al fostului senator Mi­r­cea Diaconu, al fostului pre­şedinte al Consiliului Con­cu­ren­ţei Gheorghe Oprescu şi cel al fostului preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Do­meniul Energiei Olosz Ger­ge­ly. Acesta din urmă a fost şi pro­tagonistul unui dosar DNA, fiind condamnat în iulie la 7 ani de închisoare pentru trafic de in­fluenţă. Decizia a fost dată de Tribunalul Bucureşti. Dosarul lui Olosz Gergely a ajuns la această instanţă de la Curtea Supremă, după ce fostul parlamentar a de­misionat.

După adoptarea Legii 176/ 2010 pri­vind integritatea în exer­ci­ta­rea funcţiilor şi demnităţilor pu­blice, în perioada septembrie 2010 – decembrie 2012, ANI a fi­nalizat 4.104 dosare, dintre ca­re 3.714 au fost clasate, deoa­rece sesizările primite nu înde­plineau condiţiile prevăzute de lege, intrau în competenţa altor instituţii, faptele sesizate nu s-au confirmat sau au fost afec­tate de termenele de prescripţie prevãzute de lege. //