Frontul Național, perdantul care face jocurile

Eliza Francu 15.12.2015

De același autor

Frontul Național a fost învins la puncte, dar ce a reușit de câțiva ani încoace și ce a consolidat la aceste ultime alegeri nu e puțin: a transformat lumea politică franceză din una bipolară în una cu trei poli, în care Frontul devine busola“ acestei lumi.

 

Niciun partid din Franța nu a reușit să stri­ge duminică seara „Victorie!“. După cel de-al doilea tur al alegerilor regionale, dreapta - Republicanii și UDI (Uniunea De­mo­craților și Independenților, centru-dreap­ta) - au câștigat în șapte regiuni din He­xa­gon, inclusiv în Île-de-France, socialiștii au învins în alte cinci, iar Frontul Național (extrema dreaptă), pe care toată lumea îl vedea ca mare învingător, nu a reușit să câștige niciuna. Corsica a revenit, cum era de așteptat, naționaliștilor.

 

Duminică a fost al doilea tur al unui scru­tin în care s-a votat pentru consiliile re­gio­nale și președinții celor 13 regiuni din Fran­ța, regiuni ce vor avea atribuții spo­ri­te în privința transportului, educației și economiei locale, așa cum s-a stabilit prin reforma teritorială. Regionalele reprezintă însă mai mult decât atât. Reprezintă ul­ti­mul test înainte de prezidențialele din 2017 și primul test după atentatele de pe 13 noiembrie.

 

Și, în ciuda rezultatelor, toată lumea a pi­cat testul. Frontul Național, poate cel mai puțin dintre toți.

 

Dacă, la o primă vedere, rezultatele par a arăta o nouă împărțire clasică a Franței între dreapta și stânga (cu un avans pen­tru dreapta lui Sarkozy), ce s-a întâmplat până la al doilea tur și apoi între cele două tururi transmite cu totul alte mesaje.

 

În primul rând, sondajele ce au precedat primul tur au arătat că popularitatea ex­tremei drepte (antiimigrație, anti-Uniu­nea Europeană și, după cum acuză mulți critici, anti-Islam) a crescut consistent du­pă atentate. La scrutinul de pe 6 decem­brie, listele cu candidații formațiunii con­du­se de Marine Le Pen au ieșit pe primul loc în 6 dintre cele 13 regiuni. La al doilea scrutin totuși, Frontul Național nu a ob­ți­nut niciun post de președinte de regiune.

 

Învinsă „la puncte“

 

Ce s-a întâmplat de fapt? Între cele două tururi, doi dintre capii de listă re­pu­bli­cani, de pildă, au progresat brusc cu câte 30%, din simplul motiv că au beneficiat de retragerea candidaților de stânga și pen­tru că au funcționat apelurile de a face „baraj“ contra extremei drepte acolo un­de rezultatele plasau această formațiune pe primul loc. În alte trei regiuni unde Fron­­tul Național terminase în frunte săp­tă­mâna trecută (Languedoc, Bour­go­gne, Cen­tre), meciul a fost luat de so­cia­liști.

 

O Franţă tot mai polarizată

 

Mai mult, deși pe harta victoriilor pare că atât stânga, cât și dreapta au limitat pier­derile, scrutinul regional desenează o Fran­ță tot mai polarizată. Primul tur a indicat că cei care s-au dus la urne se împart clar în trei blocuri. Au arătat, în egală măsură, că Frontul Național este capabil să strângă sub drapelul său o treime din alegătorii Franței. În turul decisiv, partidul și-a bă­tut recordul în ceea ce privește numărul de voturi puse pe numele său (6,6 mi­li­oane). Este un progres față de prece­den­te­le alegeri, din 2010. În același timp, sta­tistic, dreapta a avansat față de același mo­ment, dar infinit mai puțin, după cum re­marcă publicația Le Figaro. În schimb, so­cialiștii au pierdut enorm în cei cinci ani scurși, circa 2 milioane de voturi. Frontul Național a fost așadar învins la puncte, dar ce a reușit de câțiva ani încoace și ce a consolidat la aceste ultime alegeri nu e puțin: a transformat lumea politică fran­ce­ză din una bipolară în una cu trei poli, în care Frontul devine „busola“ acestei lumi. Contra căreia se fac alianțe pentru a nu obține victorii majore și din discursul că­reia preia atât stânga, cât și dreapta.

 

Dacă alegerile ar fi avut un singur tur, în acest moment, Franța ar fi avut o altă culoare: „Bleu Marine“. Din anumite puncte de vedere, înfrângerea Frontului Na­țional e oricum o iluzie: formațiunea de extremă dreapta va fi prezentă în toate con­siliile regionale. Mai mult, față de pre­ce­dentele alegeri regionale, din 2010, ex­trema dreaptă și-a triplat numărul de aleși regionali! Pe termen lung, își va con­solida infrastructura teritorială datorită numărului-record de voturi obținut la aces­te alegeri. O singură veste bună a exis­tat după acest al doilea tur: rata de par­ti­ci­pare. A fost în jur de 59%, conform es­ti­mă­rilor, față de 49% la primul tur. A fost cu mult mai bună însă și față de regio­na­lele precedente, din 2010, când doar 43% dintre alegători s-au prezentat la urne. Mobilizarea, exercitarea masivă a acestui drept, e și ea un avertisment în sine: fran­cezii vor să conteze mai mult în jocul de­mocratic din Hexagon. Tot datorită acestei mobilizări, socialiștii și conservatorii au reușit să scape cu fața curată.

 

Prin urmare, singura satisfacție din cele două tabere tradiționale, stânga și dreap­ta, este în acest moment cea de a fi reușit să smulgă candidaților frontiști, inclusiv șefei de partid, Marine Le Pen, orice suc­ces pe hârtie.

 

„Eșecul? Care eșec?“

 

Reacțiile politice „la cald“ au arătat același lucru: victorie fără învingători. Premierul socialist Manuel Valls a explicat că „nu simte nicio bucurie și nicio ușurare“ și a mulțumit alegătorilor că au răspuns ape­lului clar al stângii de a face zid contra ex­tremei drepte. A avertizat însă că pericolul reprezentat de extrema dreaptă e departe de a fi dispărut.

 

Nicolas Sarkozy a mulțumit la rândul lui mi­lioanelor de francezi, indiferent de apar­tenența politică, care au votat listele re­pu­blicanilor și ale UDI, adresându-se în spe­cial simpatizanților de stânga care au vo­tat pentru Xavier Bertrand și Christian Es­trosi, politicieni republicani aflați în duel strâns cu cei ai Frontului Național, mai exact cu Marine Le Pen (pentru regiunea Nord-Pas-de-Calais-Picardie) și nepoata sa, Marion Maréchal-Le Pen (regiunea Pro­vence-Alpes-Côte d’Azur, în sud).

 

Reacția șefei FN, după aflarea primelor rezultate, a fost „Eșecul? Care eșec?“. Ma­rine Le Pen a acceptat faptul că nu a câș­tigat niciuna dintre regiuni pentru a de­monstra cât de serios este partidul său, ceea ce ar fi propulsat-o chiar pe ea într-o poziție de forță, de candidat credibil, la prezidențiale. A acuzat însă partidele main­stream că și-au unit forțele și că și-au con­topit discursul pentru a ține Frontul Na­țional departe de putere. A denunțat o campanie plină de minciuni și dezin­for­mări din partea contracandidaților.

 

Avertismentulelectoratului

 

Perspectivele de a accede direct la pâr­ghii­le puterii par a fi fost diminuate după aces­te alegeri. De milă, de silă, poate de frica perspectivei unui Front Național din ce în ce mai puternic la nivel național, francezii au votat în ultima secundă pentru par­ti­dele tradiționale. Au trimis însă în același timp un semnal foarte puternic celor două forțe politice care au administrat Franța în ultimii zeci de ani. Rămâne de văzut dacă mesajul va fi recepționat și altfel de­cât la nivel de discurs public. A venit vre­mea să fie lăsată deoparte poziția ultimilor ani, de ridiculizare a Frontului Național, prezentat mereu drept o cantitate ne­gli­jabilă și lipsită de credibilitate.

 

De cinci ani, de când Marine a preluat frâiele formațiunii de la tatăl său, Jean Marie Le Pen, Frontul Național a știut cum să cucerească, pas cu pas, o parte din electoratul de dreapta pe tema imigrației și a securității, dar și să seducă o parte din cel de stânga pe plan social: fermieri, salariați și pensionari cu venituri mici, mici întreprinzători, șomeri, din ce în ce mai mulți au părăsit cei doi poli politici tradiționali pentru a vota în favoarea ex­tre­mei drepte. Avertismentele rămân, așa­dar, iar tendința se va accentua. Se vor în­mulți voturile celor nemulțumiți și de­za­măgiți atât de socialiști, cât și de con­ser­vatori, văzuți ca elitiști și desprinși de rea­litate. Șomajul este în creștere, riscul te­ro­rist de asemenea, există o criză a imi­gra­ției căreia nu i s-a găsit încă o soluție via­bilă. Peisajul politic francez s-a schimbat definitiv, iar formațiunile mainstream vor trebui să scoată capul din nisip și să se re­in­venteze rapid. În caz contrar, își vor pier­de în continuare din electorat, iar o felie tot mai mare din societatea franceză se va rupe de cei care o guvernează, de va­lorile și viziunea acestora.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22