Congresul PPE, dincolo de meniu

Florin Diaconu 23.10.2012

De același autor

Măcar pentru accentul foarte serios pus pe solidaritate şi coeziune socială, noua Platformă a PPE ar putea influenţa în mod notabil dinamica Europei în anii ce vin.

O bună parte dintre aspectele legate de Con­gresul Partidului Popular European (PPE) des­făşurat la 17 şi 18 octombrie a.c. la Bucureşti constituie doar episoade mai degrabă anec­dotice, minore, de care n-o să-şi mai aducă nimeni amin­te peste câteva luni. Presa a acordat, de exemplu, ne­mă­surat de multă atenţie, exact ca şi – în chip bizar, dar nu-i bai, fiindcă aşa-i viaţa politică dâmboviţeană – parlamentari din toate partidele, meniului de la cina de care oaspeţii stră­ini sosiţi la Bucureşti au avut parte. Aproape sigur însă, micii mâncaţi cu acea ocazie n-or să constituie o prea mare preocupare a generaţiilor ce vin.

Dar, cu destulă probabilitate, o parte dintre dis­cuţiile purtate, ca şi o parte dintre deciziile lu­ate şi dintre documentele politice adoptate la acest congres al uneia dintre marile familii po­litice europene constituie elemente care au şanse serioase să rămână, la loc onorabil, în car­tea de istorie. Constrâns de spaţiul re­dus pe care-l am la dispoziţie, am optat pen­tru o formulă pe care o cred utilă: am selectat doar două dintre ideile şi formulările prezente într-unul dintre documentele Con­gresului PPE, res­pec­tiv acela intitulat Plat­for­ma Partidului (Party Platform - http://images.europaemail.net/client_id_5328/attachments/1._EPP_Platform,_EN.pdf).

Textul în cauză, lung de 53 de pagini şi alcătuit din exact 405 paragrafe (fiecare dintre aces­te paragrafe înglobând o idee referitoare), începe prin a pre­ciza faptul că, la mo­mentul ac­tual, UE şi sta­tele membre se confruntă cu o serie de pro­bleme „se­ve­re şi fără pre­ce­dent“. Textul atra­ge apoi aten­ţia asupra fap­tu­lui că, dacă pro­blemele în cauză nu sunt re­zolvate în timp util, precum şi dacă fe­res­trele de oportunitate – atâtea câte există – nu sunt utilizate în mod eficient, „Europa ris­că o criză permanentă, stag­nare şi declin“. Avertismentul privind pers­pec­tiva pierderii de către Europa a unui rol im­por­tant pe arena internaţională merită, cred, reţinut.

O alta dintre părţile cele mai interesante ale textului Platformei PPE este, cred, capitolul intitulat Viziunea noastră despre societate (Our Vision of Society, în original), care cuprinde paragrafele 133-136. Întâlnim aici ideea referitoare la faptul că dezvoltarea eco­nomică are sens deplin doar dacă „rezultatele sale sunt împărţite cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale fiecărei persoane“. Este vorba aici despre o afirmare puternică a prin­cipiului incluziunii sociale, potrivit căreia so­cietăţile moderne şi dezvoltate au în mod firesc datoria – şi interesul – să înlăture în chip sistematic sursele care marginalizează per­soane şi grupuri. Într-un asemenea con­text ar fi, probabil, extrem de util ca românul obişnuit, serios (iar uneori chiar foarte serios) dezamăgit de rezultatele concrete şi imediate ale unui număr de ani de guvernare dominaţi de partide româneşti de centru-dreapta, să în­ţeleagă, foarte clar, că esenţa reală a dreptei moderne nu este, aşa cum o prezintă tot felul de „teoreticieni“ de stânga, una interesată să păstreze clivajele între bogaţi şi săraci, între privilegiaţi şi cei mai puţin norocoşi. Dim­po­trivă, aşa cum spune, cât se poate de explicit, paragraful 134 al Platformei PPE, esenţial este efortul de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale tuturor membrilor societăţii. Această idee este accentuată şi în alte segmente ale tex­tului pe care îl comentăm aici. Aşa, de exem­plu, paragraful 138 începe prin a preciza că „membrii mai slabi, mai vulnerabili ai so­ci­etăţii noastre au dreptul la solidaritate, atâta timp cât ei nu se pot întreţine singuri“, ceea ce nu anulează, desigur, „principiul de bază al responsabilităţii personale într-un mediu de piaţă competitiv“. Şi paragraful 221 su­bliniază, din nou, faptul că „una dintre trăsăturile definitorii ale Uniunii Europene este coeziunea“, văzută ca fiind „trans­pu­ne­rea în practică a principiului solidarităţii“. Acelaşi fragment al Platformei PPE afirmă şi că, în condiţiile de astăzi, preocuparea pentru coeziune „este în mod sever ameninţată de inegalitatea şi sărăcia în creştere, care sunt adesea combinate cu şomajul în creştere, în special în rândul tinerilor“.

Închei prin a spune că, măcar pentru accentul foarte serios pus pe solidaritate şi coeziune socială, noua Platformă a PPE ar putea in­fluenţa în mod notabil dinamica Europei în anii ce vin.

Florin Diaconu este conferenţiar la FSPUB şi cercetător la IDR.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22