De același autor
Un lider sarb bosniac a provoacat recent neliniste dupa ce a sugerat ca Republica Srpska poate sa urmeze drumul spre referendum deschis de Muntenegru. Un reportaj publicat de Reteaua de Investigatii Media in Balcani (www.birn.eu.com).
Succesul referendumului organizat in Muntenegru in scopul separarii de Serbia a readus in discutie ideea ca Republica Srpska, RS, entitate sarb bosniaca, ar putea organiza un proces similar. In timp ce unii considera aceasta idee doar un simplu subiect premergator campaniei electorale, altii cred ca premierul RS, Milorad Dodik, are intentii serioase.
Acum doua saptamani, in urma victoriei separatistilor in referendumul de pe 21 mai din Muntenegru, Dodik a declarat ca si locuitorii sarbi din Bosnia si Hertegovina ar trebui sa se bucure de acelasi drept de a-si decide soarta in mod democratic.
Declaratia vine pe fondul persistentei unei slabe structuri statale a Bosniei-Hertegovina (BiH), stat federal format din trei entitati: o federatie croato-bosniaca (musulmana) si o republica autonoma, locuita in majoritate de etnici sarbi.
Toate aceste entitati au guverne proprii, forte de politie si legislatii distincte, in timp ce structura statala este limitata in ceea ce priveste competentele.
Comunitatea internationala, in frunte cu SUA, a depus eforturi continue pentru a-i convinge pe politicienii din ambele entitati sa faca o serie de modificari constitutionale care sa intareasca structura statala a Bosniei-Hertegovina.
Aceste presiuni insa nu au avut un efect notabil. Intre timp, declaratia lui Dodik despre un referendum in Republica Srpska a reprezentat o lovitura dura data discutiilor - si asa pe cale sa esueze - pe marginea crearii unui stat bosniac mai puternic.
Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, a incercat sa elimine speculatiile potrivit carora sarbilor bosniaci li se va permite sa urmeze aceeasi cale catre un stat independent, asa cum au facut cei din Muntenegru.
Rehn a declarat la Belgrad pe 30 mai ca un referendum in RS nu ar fi o idee buna si ca trebuie pastrate integritatea si cadrul constitutional al Bosniei-Hertegovina.
„ Acest cadru trebuie imbunatatit pentru a servi mai bine populatiei si pentru a facilita implementarea reformelor, nu printr-o revolutie, ci, mai degraba, printr-o evolutie “, a declarat Rehn.
Totusi, Dodik a afirmat ca Europa s-a razgandit in mai multe randuri in ceea ce priveste politica din Balcani.
„ Faptul ca Europa nu permite un referendum in Bosnia in acest moment nu inseamna, neaparat, ca nu o va face in viitor “, a declarat Dodik pentru cotidianul Oslobodjenje din Sarajevo.
Biroul Inaltului Reprezentant UE in Bosnia, OHR, i-a reamintit lui Dodik ca, potrivit constitutiei BiH, care face parte din Acordul de Pace de la Dayton, nu se permite optarea pentru un referendum privind independenta.
„ Republica Srpska, entitate a statului Bosnia-Hertegovina, nu are dreptul de a organiza un referendum de separare “, se afirma in acord. „Acest lucru ar incalca prevederile constitutiei BiH si ale Acordului de Pace de la Dayton.“
„ Comunitatea internationala nu va permite periclitarea suveranitatii si integritatii teritoriale ale Bosniei-Hertegovina. Nu se pune aceasta problema nici acum, nici pe viitor. “
Potrivit declaratiei Inaltului reprezentant al UE, Javier Solana, comunitatea internationala nu va permite periclitarea integritatii teritoriale a BiH.
„ Ca entitate a Bosniei, Republica Srpska are obligatia de a functiona in cadrul structurii definite de constitutie. Astfel, RS nu are dreptul si nici jurisdictia de a organiza un referendum “, a declarat Solana.
Analistii si politicienii din aceasta tara au insa pareri diferite in a aprecia daca premierul RS si-a dezvaluit, in cele din urma, adevaratele opinii nationaliste sau daca pur si simplu e in cautare de voturi inaintea alegerilor programate in aceasta toamna.
Timp de mai multi ani, Dodik, liderul Aliantei Democratilor Sociali Independenti, SNSD, a fost considerat drept alternativa moderata a Partidului Democrat Sarb, SDS, condus mai demult de criminalul de razboi Radovan Karadzic.
Pe cand era in opozitie, Dodik s-a impotrivit politicii nationaliste a SDS. Acum, dupa ce a devenit premier, unii spun ca s-a reorientat spre dreapta.
Totusi, Miodrag Zivanovic, profesor de filosofie la Universitatea din Banja Luka, a declarat pentru BIRN ca Dodik are antecedente in ajustarea politicilor sale in functie de opinia publica.
„ Dodik nu este nationalist, nu este nici democrat si, cu atat mai putin, social democrat “, a declarat Zivanovic.
„ E o persoana care iubeste si doreste puterea. Daca discutiile pe marginea separarii Republicii Srpska de Bosnia i-ar putea aduce victoria in alegeri, Dodik va juca aceasta carte. “
Alti comentatori sunt, de asemenea, de parere ca Dodik este un politician fara vederi proprii ferme si insetat de putere.
„ E usor sa iti asiguri victoria in alegeri alimentand povesti despre separare si folosind vorbe goale despre nevoia de a... proteja sarbii de hegemonia bosniaca “, a declarat Vlatko Vukotic, reprezentant al postului de televiziune Alternativna din Banja Luka. „Dodik nu vrea sa piarda puterea printre degete la alegerile din aceasta toamna.“
Branko Todorovic, liderul Comitetului Helsinki pentru drepturile omului in RS, a fost mai indulgent totusi, spunand ca afirmatiile lui Dodik reprezinta o reactie fireasca in urma presiunilor exercitate de Federatie asupra sarbilor bosniaci.
„ Nu trebuie sa idealizam lucrurile si sa negam faptul ca Republica Srpska si poporul sarb sunt supusi unei presiuni constante din partea guvernului de la Sarajevo “, a declarat Todorovic.
„ Daca vor sa pastreze Bosnia intreaga, bosniacii trebuie sa invete sa ierte si sa depuna efortul maxim pentru a organiza tara ca stat potrivit atat intereselor sarbilor, cat si ale croatilor. Nu va fi nevoie ca Dodik sa se erijeze in protector al intereselor nationale ale sarbilor. “
Reactiile furtunoase in urma discutiilor despre referendum i-au fortat pe premierul Republicii Srpska si pe partidul acestuia sa isi mai tempereze declaratiile.
„ Sunt constient ca, in acest moment, nu exista sustinere pentru ideea unui referendum de separare “, a declarat Dodik saptamana trecuta.
Faptul ca Dodik a cochetat cu nationalismul sarb i-a deranjat totusi pe alti lideri sarbi din RS, inclusiv pe colegii sai de partid.
Dragan Cavic, liderul SDS si presedinte al Republicii Srpska, a respins categoric afirmatia potrivit careia ideea unui referendum ar fi o diversiune politica.
Intarind afirmatiile lui Solana si ale Biroului Inaltului Reprezentant, Cavic a declarat ca referendumul ar incalca regulile Acordului de la Dayton. „Astfel de afirmatii provin din necesitatile politice ale campaniei electorale“, a afirmat acesta.
Reactia lui Cavic a impresionat multi critici ai SDS si ai liderului partidului. „ In ultimii patru ani, Cavic s-a transformat intr-o personalitate politica matura“, noteaza Aleksandar Trifunovic, editor al revistei Buka.
„ A facut progrese notabile in efortul de a transforma SDS intr-o optiune mai acceptabila, drept pentru care nu e o surpriza ca nu a picat in plasa lui Dodik. “
„ Cavic a facut o miscare inteligenta lasandu-l pe Dodik sa se demaste intr-o situatie care, pe termen lung, ar putea sa-i aduca doar probleme, nu si castiguri. “
