De același autor
Mai deunazi, s-a intamplat un lucru total neobisnuit pentru Romania anilor din urma. O licitatie pentru construirea unui tronson de autostrada a fost adjudecata de reprezentanti ai capitalului autohton. A fost o premiera pe toata linia, avand in vedere ca licitatiile din ultimii ani au fost castigate numai de firme straine, in mai toate sectoarele, iar in ce priveste tronsoanele de autostrazi a constituit chiar regula. Mai mult, premiera si pentru ca firme cu capital romanesc s-au unit si au licitat in comun, ceea ce este un element strict nou.
Mai toata lumea pune nastrusnica intamplare pe seama interventiei presedintelui Basescu. Acesta, la inscaunarea ministrului pedist al Transporturilor, Berceanu, a spus ca poate constructia de autostrazi in Romania va reveni si unor firme romanesti, si nu doar unora straine. S-a constatat apoi ca d-l Berceanu a perceput aceste spuse ca pe o recomandare si a trecut la fapte. A modificat de o asemenea maniera conditiile de licitatie incat sa poate castiga si un participant autohton. Nici nu are importanta gaselnita! Totul este ca a fost vorba de o gaselnita de ordin tehnic, nu de alta, dar sa nu poata fi interpretata cumva ca o discriminare pozitiva..jpg)
Dupa nastrusnica intamplare au venit, si de la stanga si de la dreapta, asteptatele interpretari cum ca "baronii asfaltului" din Romania - clienti abonati la banul public, indiferent de partidele de la guvernare - si-au luat tainul! Interpretari facute cu atat mai abitir cu cat numele impricinatilor trimiteau la vechi beneficiari de contracte de asfaltari de drumuri din banul public, printre care si firma patronilor de la de-acum celebrul Golden Blitz.
Iata marele dezavantaj de imagine cu care ajungi sa te blagoslovesti daca o data - chiar si numai o data, candva, in urma cu ani! - regulile de transparenta si concurenta loiala ce ar trebui sa guverneze achizitiile publice nu au fost respectate. Probabil ca suspiciunile de clientelism politic la adresa firmelor romanesti implicate in castigarea licitatiei cu pricina sunt indreptatite. Problema este insa cui i-au suflat acestea contractul din banul public?! Si se probeaza ca situatia este destul de incurcata in domeniu, neputandu-i plange catusi de putin pe strainii care au pierdut contractul.
De principiu, nu poate fi deloc rau ca au mai castigat si firme romanesti. Rau este ca n-au facut-o si pana acum. Rau este si ca n-au facut-o decat dupa interventia d-lui Basescu. In circumstantele concrete din domeniu, interventia d-lui Basescu a fost chiar de salutat. Rau este ca a trebuit sa intervina domnia sa pentru a se produce minunea.
In plan strict teoretic, or fi strainii mai breji, dar exista domenii - si constructia de sosele poate fi contabilizata linistit printre acestea - in care si "ai nostri" pot face fata. In plus, strainii veniti pe la noi sa preia con tracte in constructia de drumuri nu s-au dovedit deloc de admirat. Ori nu sunt dintre cei competenti, ori au venit pur si simplu sa fure! Cert este ca multe dintre tronsoanele de drumuri avute in constructie de acestia sunt pur si simplu o rusine. Ne-o spun chiar realitatile. Este de ajuns experienta aiuritoare de pe autostrada Bucuresti-Pitesti! Asa ca nu este deloc rau ca s-a mai facut loc si "alor nostri"! Si pentru cat?! Pentru mai nimic, caci este vorba doar de un biet tronson de vreo 40 de km de autostrada pe traseul Bucuresti-Ploiesti! Deci, cateva zeci de km din sutele preconizate si care vor fi preluate in constructie tot de catre firme straine!
Preluarea in constructie de catre autohtoni a acestui tronson ar putea sa constituie un precedent demn de urmat: mai multi mici intreprinzatori romani se unesc pentru a face fata mult mai puternicului capital strain! Ceea ce nu este chiar rau! Si nici de incriminat! Daca o asemenea abordare poate parea cumva o retorica de tip nationalist - pana in punctul de a-i lasa pe "ai nostri" sa fure numai pentru a nu da contractul la straini! -, atunci hai sa nu ne mai ascundem dupa deget! Sa ne referim precis la domeniul in discutie. Firmele straine venite sa actioneze in piata constructiei de drumuri in Romania n-au introdus nici reguli noi, n-au construit nici in parametri noi! Am auzit foarte multe lamentari ca firmele romanesti date castigatoare la licitatia amintita ar fi luat painea de la gura unor companii straine "de renume". Cu ce si-au dovedit acestea renumele, caci sunt aceleasi care au participat la licitatii si pana acum?! Cu starea deplorabila a autostrazii Bucuresti-Pitesti?! Cu costul supradimensionat al proiectatei autostrazi Brasov-Bors, prin comparatie cu autostrazi de dificultati similare de prin alte tari?!
Hai sa nu mai ascundem realitatea sub asfalt! De mai mult timp, firmele straine au preluat de la firmele romanesti cu protectie politico-clientelara stafeta castigarii achizitiilor publice de anvergura, inclusiv in constructia de drumuri. La o analiza atenta, caietele de sarcini au fost astfel intocmite incat numai firme straine sa poata obtine nominalizarea in urma licitatiei. Probabil, se cauta dinainte posibilul castigator - adica cel dispus sa dea spaga si eventual chiar sa joace un rol fictiv - si conditiile licitatiei sunt stabilite astfel incat numai acesta sa poata fi ales. Paleta in care se poate derula contractul este diversa. Compania straina poate angaja pentru efectuarea lucrarilor firme romanesti, desigur unele "agreate", "sugerate" sau chiar "stabilite" de autoritatile care aproba contractul. La extrema cealalta, companii romanesti greu calificabile din cauza lipsei de bonitate sau din cauza unor datorii, dar cu protectie clientelara, isi cauta ele insele parteneri straini care sa participe la licitatie. Acestora li se aranjeaza sa castige in schimbul incredintarii prin subcontractare respectivelor firme romanesti efectuarea lucrarilor. Caz in care companiile straine pot fi numai o casuta postala de la Roma sau Lisabona si cu un simplu birou cu fax sau chiar numai cu un laptop pe la Bucuresti. Un singur lucru este comun tuturor acestor aranjamente: pretul fabulos acoperit din banul public. Acesta are componente precise: profitul suculent al companiei straine (indiferent daca antreprenor general sau simplu intermediar); profiturile firmelor clientelare romanesti subcontractante; spaga pentru aprobarile si avizele de contracte si, evident la urma, costul lucrarilor care fac obiectul contractului. Daca banii nu mai ajung si pentru efectuarea lucrarilor, exista doua posibilitati: ori se suplimenteaza devizul, ori se face o lucrare proasta! Cel mai adesea, se suplimenteaza devizul si se face si o lucrare proasta!
Asa ca nu stim efectiv ce s-a pierdut prin neatribuirea contractului catre firme straine "de renume"! De fapt, poate s-a castigat ceva: anume, nu mai trebuie platit profitul unei firme straine si pe contribuabil il va costa probabil mai putin! Caci profitul firmei romanesti tot ar fi existat, nu de alta, ci pentru ca executia lucrarii ar fi fost facuta, dupa cum a aratat clar experienta de pana acum, tot cu muncitori romani, dar chiar si cu utilaje ale firmelor romanesti!
Sa nu ne ferim a spune deschis ca, dupa experienta de pana acum, care a dovedit ca de lucrat s-a lucrat nu numai cu muncitori romani, dar si cu utilaje ale unor firme romanesti, companiile straine implicate in constructia de drumuri in Romania fie au acceptat in mod dezonorant sa fie doar o hoha, fie pur si simplu au facut, sub acoperirea unor bonitati neverificabile (dar nici verificate), pe marii constructori, lucrand insa efectiv cu subcontractanti romani sau, altfel spus, invartind niste hartii prin intermediul carora incaseaza grosul profiturilor. Nefiind astfel catusi de putin factorul care sa elimine clientelismul din achizitiile publice din Romania, ci mai degraba potentandu-l!
