Insolvenţa partidelor impune campania cu banii bugetului

Vom avea alegeri locale unde banii vor fi drămuiţi cu atenţie, în speranţa recuperării.

Lidia Moise 10.05.2016

De același autor

 

Noua schemă de finanţare a campaniilor pentru alegerile locale pare să dea şanse egale candidaţilor, indiferent de forţa fi­nanciară a partidului, alianţei sau a per­soanei, cum e cazul in­de­pendenţilor. Su­mele care pot fi cheltuite în campanie au fost li­mi­tate printr-un algoritm ca­re ţine cont de tipul lo­ca­lităţii şi de fotoliul râvnit. Mai mult - nimeni nu poa­te cheltui pe traseul cam­pa­niei electorale sume care să depăşească banii cu care par­tidul sau candidatul a in­trat în luptă. Există deci plafoane care nu sar de totalul con­tr­i­bu­ţiilor înre­gis­trate. A dispărut posibilitatea de a primi bani cash, totul trece prin con­tul bancar. Aşa încât cei mai mulţi bani care se vor arunca în lupta electorală vor fi cei chel­tuiţi pentru lista de consilieri ge­nerali din Bucureşti, anume 525.000 de lei (peste 117.000 de euro). Partidele care vor reuşi să obţină mai mult de 3% din vo­turile ex­primate vor putea recupera su­mele chel­tuite, în limitele impuse de lege, evident, pe baza facturilor care să justifice banii. Ceea ce pare un criteriu logic, me­nit pro­ba­bil să stăvilească risipa banului public prin veştejirea entuziaştilor care ar sări în luptă, fără şanse, dar cu senzaţia că n-au nimic de pierdut deoarece pot recu­pera cheltuiala de la stat. Totuşi, riscul de a nu obţine peste 3% din sufragii i-ar pu­tea de­mobiliza pe unii candidaţi inde­pen­denţi, care ar fi putut avea şansa de a cuceri vo­turile cetăţenilor.

 

Nu toate cheltuielile campaniei sunt ram­bursabile, ci doar facturile de publicitate în mass-media, de personal, chiriile şi bo­nurile de benzină. Dispar astfel punguţele cu pomeni lăsate la poarta sau la uşa alegătorului, ală­turi de me­saje. Vor dispărea şi dis­tracţiile cu mititei sau pa­nourile uriaşe din care zâm­beau ademenitor fa­vo­riţii marilor partide.

 

Dacă vor cere statului ram­bursarea cheltuielilor, par­tidele sau independenţii nu vor avea voie să atragă sume suplimentare din alte sur­se, adică de la sponsori. Această restricţie nu oferă doar un teren de joc mai corect şi mai curat pentru competitori, ci în­cearcă să evite împotmolirea ulterioară în ghearele nemiloase ale sponsorilor cu in­terese precise faţă de banii primăriilor.

 

Algorimul de evaluare a sumelor permise pentru a fi cheltuite porneşte de la salariul minim pe economie, de 1.050 lei. Astfel, 1.050 de lei va primi fiecare listă de can­didaţi la consiliul local al unei comune, 3.150 lei pentru lista de candidaţi la con­siliul local al unui oraş, 5.250 lei pentru lista de candidați la municipiu, 31.500 lei pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi 52.500 lei pentru lista la consiliul de sec­tor din Bucureşti. E mult, e puţin? Greu de spus, însă lectura listelor de cheltuieli oca­zionate de alegerile locale din 2012 ara­tă că, pe ici, pe colo, unii au cheltuit chiar mai puţini bani şi totuşi au fost aleşi. E cazul unui candidat din comuna Fundeni, căruia alianţa care-l susţinea i-a pus la dispoziţie fabuloasa sumă de 50 de lei şi a reuşit să devină, cu aceşti bani, consilier local. Ce-o fi în culisele acestui succes, că au fost presiuni politice, o echipă de suc­ces ori a funcţionat maşinăria de pomeni, nu contează când e vorba de cifrele ofi­ciale.

 

Vom avea deci alegeri locale unde banii vor fi drămuiţi cu atenţie, în speranţa recuperării. Partidele mari sunt interesate de rambursarea banilor de către stat, de­oa­rece aproape toate sunt înglodate în da­torii. Au cheltuit sume imense, au rămas cu datorii şi nu şi-au plătit furnizorii de servicii. Practic, partidele mari sunt în in­solvenţă, dacă procedura s-ar aplica sferei politicului. Alegerile din 2012 au lăsat găuri mari în bugetele fragil şi ceţos cons­truite ale partidelor: PSD a avut conturile blocate pentru datorii de peste 7 milioane de euro, iar partidul de dreapta, PNL, are obligaţii de plată faţă de creditori care de­păşesc 6 milioane de euro. Aşa se explică de fapt capitularea în faţa rigorilor finan­ciare propuse de noile reglementări ale cam­paniei electorale. Rămâne însă des­chi­să întrebarea dacă partidele vor respecta legea, cu rigorile ei, şi dacă vor evita sponsorii interesaţi de contracte cu pri­mă­riile. Controlul ulterior va fi probabil mai sever, dată fiind lipsa ambiguităţilor din lis­ta cheltuielilor rambursabile.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22