Traversând deșertul României „educate”

Nu există la ora actuală politici publice convingătoare și eficiente la nivel național sau local pentru a crește calitatea actului educațional în mediul rural, deși fenomenul este semnalat de mulți ani.

Raluca Alexandrescu 09.07.2024
SHARE 10

De același autor

La alegerile locale de anul acesta, suprapuse peste cele europarlamentare, nu s-au auzit prea multe voci în campanie care să propună un set de măsuri pentru ameliorarea stării educației, mai cu seamă în mediul rural. Experiența ultimilor ani, a ultimului mandat al aleșilor locali, consumat într-o primă fază în pandemie, a arătat că situația învățământului primar și gimnazial în mediul rural este precară și nu produce niciun set convingător de măsuri pentru prevenirea abandonului. Legile educației, votate, adoptate și promulgate anul trecut, nu produc deocamdată decât confuzie și suprareglementări care îngreunează mult un proces și așa birocratizat.

Universitățile sunt din ce în ce mai preocupate de problema abandonului la nivelul studiilor superioare, se elaborează tot felul de strategii, cu eficiență comparabilă cu aceea a unei căldări de apă vărsate pe coroana unui arbore care-și pierde frunzele de uscăciune. De intervenit, ar fi nevoie mult mai devreme, în anii învățământului primar și gimnazial, când se pun bazele bunelor deprinderi și se formează competențele generale. Cu câteva săptămâni în urmă, când erau date publicității ultimele teste Pisa, constatam din nou că suntem fruntași la analfabetism funcțional. Nu este o vorbă goală, ci o realitate a majorității profesorilor, indiferent în ce ciclu de studii suntem: există o incapacitate crescută, vizibilă a elevilor și studenților de a parcurge un text, chiar și de câteva rânduri, pe care apoi să-l explice sau să-l rezolve corect. Simpla citire și interpretarea corectă a unei cerințe de exercițiu, a unui enunț pun probleme și unora dintre studenți, altfel meritorii. Actul predării și învățării se transformă în aceste condiții în situații de incomunicabilitate uneori insurmontabile, care conduc, adesea, la abandon.

Pentru anul acesta, cifrele nude arată că trei sferturi dintre elevii de clasa a opta au obținut note de minimum 5 la Evaluarea Națională, conform Ministerului Educației, într-un comunicat de presă dat publicității pe 3 iulie și preluat și comentat de edupedu.ro. Conform analizelor, este cel mai mic procent din ultimii 4 ani. Față de anul trecut, scăderea este de aproape 2 puncte.

Statisticile oficiale arată că au fost 152.903 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți, din totalul absolvenților înscriși, 160.467. În ultimii doi ani, rata de prezență a înregistrat următoarele valori: 95,5% în sesiunea 2022 și 95,3% în 2023. Asta face ca rata de participare în sesiunea 2024 a examenului să fie tot de 95,3%.

Dintre cei prezenți, 113.708 au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 74,4%. Cu 1,8% mai mică decât anul trecut și mai mică decât în 2023, 2022, 2021 și 2020. 65 de absolvenți de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, față de 429 anul trecut și 221 în 2022.

Reprezentanții ministerului nu par a fi extrem de surprinși de rezultate. Conform declarațiilor lui Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, citat tot de edupedu.ro, numărul mic de medii de 10, de exemplu, „arată că subiectele pe care Centrul național de politici și evaluare în educație le-a realizat în acest an fac mai bine diferența la vârf, și aici e vorba de bătălia pentru colegiile de top din România”. Dacă fenomenul s-ar opri strict la numărul de medii de 10, am fi tentați să-i dăm dreptate. Până la urmă, în sistemul românesc se dau prea ușor note maxime, ceea ce produce oricum o dificultate în autoevaluarea elevilor, viitori studenți și/sau angajați. Ajunși la facultate, mulți dintre foștii premianți, obișnuiți cu notele mari și cu o privire indulgentă din partea profesorilor, suferă un adevărat șoc identitar când încep să se confrunte cu viața reală, din afara coconului, fie ea universitară sau profesională.

Însă reprezentanții ministerului nu par mult mai agitați nici de alt aspect al statisticilor, privind numărul de medii minime, peste 5: „În ceea ce privește procentul elevilor cu medii sub 5, rezultatele sunt oarecum previzibile. Ne aflăm în continuare cu generații care au petrecut în pandemie 2 din cei 4 ani de studiu la nivel gimnazial. Aș putea spune că sunt chiar cei mai afectați, pentru că au făcut clasele a V-a și a VI-a în pandemie, adică punctul de plecare în învățământul gimnazial, dar, repet, dacă ne referim strict statistic, nu ne aflăm în vreo extremă îngrozitoare, să spun așa. Ne aflăm cumva în normalitatea ultimilor ani (s.n., R.A.) și nici în anii viitori nu avem motive să credem că lucrurile acestea se vor schimba extraordinar”.

Citim printre rânduri că factorii de decizie din minister suferă de sindromul broaștei care fierbe, de vreme ce pot vorbi despre „normalitate” pentru descrierea unei situații atât de îngrijorătoare, completată de decalajul galopant între rural și urban: 42,40% dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină media 5 la Evaluarea Națională 2024. Nu există la ora actuală politici publice convingătoare și eficiente la nivel național sau local pentru a crește calitatea actului educațional în mediul rural, deși fenomenul este semnalat de mulți ani de sociologi, de ONG-urile care derulează programe în domeniu și, prin observație directă, de profesorii din diferite cicluri de învățământ care constată, în exercițiul cotidian al profesiei, cât de golit de conținut este articolul 1, alineatul 3 din Constituția României: „România este stat de drept, democratic şi social”. Ne întrebăm de ce cresc preferințele pentru populismele extreme? Unul dintre răspunsurile fundamentale este de găsit în datele de mai sus.

TAGS:

Comentarii 6

Vicentio B - 07-23-2024

Si inca ceva___---___cred ca acest sindrom national este si mai intens,Nu este deloc normal sa nu avem aer conditionat in salon //.."// este foarte periculos sa lasi pacientii mintali sa se chinuie intro"..ROMANIE FARA ORIZONT.."_-_ la te,mperaturi tropicale de la tropice, nu doar tacit dar de la sine cu migala ( Dan Stan Duminica, 14 Iulie 2024, ora 20:02) /…”___–___ la vizita de seara vom reclama impreuna cu colegii de salon Rahan, Gioni Chenedi si Iv Montan,//-//Opulența unui bugetar de lux. Toni Greblă încasează 4 pensii speciale și salariu de premier …

Răspunde

Nae Andrei - 07-23-2024

Care desert doamna Alexandrescu? Sa fim totusi realisti. Se mai face si educatie in Romania. Exemplul personal este foarte important! Astfel nivelul educatiei il va egala pe cel din Occident cat mai curand. https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/o-fotografie-cu-un-profesor-imbracat-in-fusta-a-2376975.html

Răspunde

LevSt. - 07-14-2024

si inca ceva, am incercat sa vad cine este aceasta grebla (altfel, tare in dinti!), ca deobicei, nimic la biografia sa(asa-zisa), cine i-au fost parintii, ce a facut pana in „89, etc. ,se sare direct la anii de dupa „89, este clara ca are ceva de ascuns, ori ii este rusine cu ce/cine i-au fost parinti, ori ii este frica sa spuna, asa cum lucrurile trebuie sa stea la fel, cand este vorba despre el insusi, adica ce a facut inainte de „89, stiind ca individul era nascut prin anii 50, deci a „activat” ani lungi, in regimul comunist…

Răspunde

LevSt. - 07-14-2024

"... desertul Romaniei..."__---__care nu poate avea decat un orizont, cel al "Soarelui Alb, al Pustiului."///2-Matei Visniec: „…ROMANIE FARA ORIZONT…”___–___ Tara noastra este lipsita de orice orizont chiar si azi, dupa peste 70 de ani de cand Romania a stralucit ceva timp, pe harta lumii…Ce ma ingrozeste , este idea ca nu exista alta explicatie, decat ca suntem o natie de superlasi si chiar cretini, daca acceptam , nu doar tacit, dar -se pare- cu seninatate, ca lepadaturile natiei,(iohan, ciuca, etc.) sa „conduca”, situatia de mai jos (cu siguranta multiplicata de mii de ori- vezi cazul numarului de generali, ca si ex.) nu este ” de la sine” ci este -cu migala- construita de acesti iohani, ciucalai si ciolaci :” ( Dan Stan Duminica, 14 Iulie 2024, ora 20:02) Opulența unui bugetar de lux. Toni Greblă încasează 4 pensii speciale și salariu de premier …În mod șocant, diverși directori generali, președinți și vicepreședinți de agenții de stat care mai de care mai obscure primesc lună de lună o leafă de peste 10.000 de euro, plus multiple beneficii..."

Răspunde

Lucia Nicolescu - 07-10-2024

Glumiți doamnă Alexandrescu? Cum puteți aminti articolul 1, alineatul 3? România e o țară în metastază ai cărei tămăduitori refuză să-și oblăduiască pacientul în stare critică, interesându-se exclusiv de interese partinice și personale, abandonând un "Jurământ al lui Hypocrat" al unor "medici" meniți să conducă un popor spre democrație, progres, civilizație iar ei o duc de nicăieri spre nicăieri. Să nu-ți pese de învățământ reprezintă o crimă cu premeditare. Și ei nu văd în fața ochilor decât chivernisirea lor, a neamurilor și amantelor. Suntem abandonați și uitați în mizerie. Căci ei din conul lor se simt perfect cu bacalaureat over 30, cu doctorate plagiate și cu salarii și pensii babane cumulate. Popor slab, exgerat de îndoit, dar cu impresie de sine deosebit de bună nu va putea ieși de sub tutela politică. Și politrucii știu foarte lucrul ăsta. Suntem abandonați, pierduți și târâți în mizerie. Popor SLAB. Puține caractere, puțină demnitate.

Răspunde

LevSt. - 07-09-2024

"...fruntasi la analfabetism functional..."___---___cred ca acest sindrom national este si mai intens, este prezent si la populatia adulta, chiar si sub forma vizarii unor grupe mari de lucruri, aici -as zice - este vorba de grupa, clasa CIFRELOR, se pare ca populatia Romaniei nu mai intelege( desi citeste) semnificatia, simbolul , valoarea cifrelor,pentru ca -altfel- ar trebui sa fiarba cand citesc zilnic de imensele datorii si de noile imprumuturi, dublate de uriasele cheltuieli pentru noua nomenclatura, mai sufocanta decat cea comunista...

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22