De același autor
La alegerile locale de anul acesta, suprapuse peste cele europarlamentare, nu s-au auzit prea multe voci în campanie care să propună un set de măsuri pentru ameliorarea stării educației, mai cu seamă în mediul rural. Experiența ultimilor ani, a ultimului mandat al aleșilor locali, consumat într-o primă fază în pandemie, a arătat că situația învățământului primar și gimnazial în mediul rural este precară și nu produce niciun set convingător de măsuri pentru prevenirea abandonului. Legile educației, votate, adoptate și promulgate anul trecut, nu produc deocamdată decât confuzie și suprareglementări care îngreunează mult un proces și așa birocratizat.
Universitățile sunt din ce în ce mai preocupate de problema abandonului la nivelul studiilor superioare, se elaborează tot felul de strategii, cu eficiență comparabilă cu aceea a unei căldări de apă vărsate pe coroana unui arbore care-și pierde frunzele de uscăciune. De intervenit, ar fi nevoie mult mai devreme, în anii învățământului primar și gimnazial, când se pun bazele bunelor deprinderi și se formează competențele generale. Cu câteva săptămâni în urmă, când erau date publicității ultimele teste Pisa, constatam din nou că suntem fruntași la analfabetism funcțional. Nu este o vorbă goală, ci o realitate a majorității profesorilor, indiferent în ce ciclu de studii suntem: există o incapacitate crescută, vizibilă a elevilor și studenților de a parcurge un text, chiar și de câteva rânduri, pe care apoi să-l explice sau să-l rezolve corect. Simpla citire și interpretarea corectă a unei cerințe de exercițiu, a unui enunț pun probleme și unora dintre studenți, altfel meritorii. Actul predării și învățării se transformă în aceste condiții în situații de incomunicabilitate uneori insurmontabile, care conduc, adesea, la abandon.
Pentru anul acesta, cifrele nude arată că trei sferturi dintre elevii de clasa a opta au obținut note de minimum 5 la Evaluarea Națională, conform Ministerului Educației, într-un comunicat de presă dat publicității pe 3 iulie și preluat și comentat de edupedu.ro. Conform analizelor, este cel mai mic procent din ultimii 4 ani. Față de anul trecut, scăderea este de aproape 2 puncte.
Statisticile oficiale arată că au fost 152.903 de absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți, din totalul absolvenților înscriși, 160.467. În ultimii doi ani, rata de prezență a înregistrat următoarele valori: 95,5% în sesiunea 2022 și 95,3% în 2023. Asta face ca rata de participare în sesiunea 2024 a examenului să fie tot de 95,3%.
Dintre cei prezenți, 113.708 au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 74,4%. Cu 1,8% mai mică decât anul trecut și mai mică decât în 2023, 2022, 2021 și 2020. 65 de absolvenți de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, față de 429 anul trecut și 221 în 2022.
Reprezentanții ministerului nu par a fi extrem de surprinși de rezultate. Conform declarațiilor lui Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, citat tot de edupedu.ro, numărul mic de medii de 10, de exemplu, „arată că subiectele pe care Centrul național de politici și evaluare în educație le-a realizat în acest an fac mai bine diferența la vârf, și aici e vorba de bătălia pentru colegiile de top din România”. Dacă fenomenul s-ar opri strict la numărul de medii de 10, am fi tentați să-i dăm dreptate. Până la urmă, în sistemul românesc se dau prea ușor note maxime, ceea ce produce oricum o dificultate în autoevaluarea elevilor, viitori studenți și/sau angajați. Ajunși la facultate, mulți dintre foștii premianți, obișnuiți cu notele mari și cu o privire indulgentă din partea profesorilor, suferă un adevărat șoc identitar când încep să se confrunte cu viața reală, din afara coconului, fie ea universitară sau profesională.
Însă reprezentanții ministerului nu par mult mai agitați nici de alt aspect al statisticilor, privind numărul de medii minime, peste 5: „În ceea ce privește procentul elevilor cu medii sub 5, rezultatele sunt oarecum previzibile. Ne aflăm în continuare cu generații care au petrecut în pandemie 2 din cei 4 ani de studiu la nivel gimnazial. Aș putea spune că sunt chiar cei mai afectați, pentru că au făcut clasele a V-a și a VI-a în pandemie, adică punctul de plecare în învățământul gimnazial, dar, repet, dacă ne referim strict statistic, nu ne aflăm în vreo extremă îngrozitoare, să spun așa. Ne aflăm cumva în normalitatea ultimilor ani (s.n., R.A.) și nici în anii viitori nu avem motive să credem că lucrurile acestea se vor schimba extraordinar”.
Citim printre rânduri că factorii de decizie din minister suferă de sindromul broaștei care fierbe, de vreme ce pot vorbi despre „normalitate” pentru descrierea unei situații atât de îngrijorătoare, completată de decalajul galopant între rural și urban: 42,40% dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină media 5 la Evaluarea Națională 2024. Nu există la ora actuală politici publice convingătoare și eficiente la nivel național sau local pentru a crește calitatea actului educațional în mediul rural, deși fenomenul este semnalat de mulți ani de sociologi, de ONG-urile care derulează programe în domeniu și, prin observație directă, de profesorii din diferite cicluri de învățământ care constată, în exercițiul cotidian al profesiei, cât de golit de conținut este articolul 1, alineatul 3 din Constituția României: „România este stat de drept, democratic şi social”. Ne întrebăm de ce cresc preferințele pentru populismele extreme? Unul dintre răspunsurile fundamentale este de găsit în datele de mai sus.
