TVR - un pacient in convalescenta

Valentin Nicolau, Presedinte-director General Al Srtv 21.04.2004

De același autor

Domnule Valentin Nicolau, cat de mult va uitati la televizor inainte de a ajunge presedinte al SRTV?
Incepusem sa ma uit din ce in ce mai putin, din mai multe motive. Mai intai, nu-mi regaseam tipul de televiziune pe care mi-ar fi placut sa-l vad, dar si din ura pe care o acumulam an de an, pentru ca televiziunea era cel mai mare dusman al meu, ca editor. Oamenii nu mai citesc si pentru ca se uita excesiv la televizor si cred ca e o mare greseala. Televiziunea nu reuseste sa suplineasca ceea ce iti ofera lectura, care este un act individual, chiar egoist in ultima instanta. Televiziunea nu poate sa faca decat sa te amestece intr-o lume unde iti pierzi tocmai aceste relatii de mare intimitate pe care le dezvolti atunci cand citesti o carte. Pe de alta parte, am avut si o perioada in care incercam sa inteleg, prin televiziuni, ce se intampla in societatea in care traiam. Ma uitam in fiecare seara, trecand de pe un canal pe altul, ca sa pot sa compar anumite subiecte, sa vad cum erau ele tratate de o televiziune sau de alta. Lucru care acum imi foloseste.

Sa inteleg ca erati un cetatean nemultumit de spectacolul mediatic oferit de televiziuni?
Da, si nemultumit sunt si acum. Nu sunt total multumit de ceea ce se intampla pe canalele postului public si in general nu sunt foarte multumit de ceea ce se intampla in presa de televiziune, nu numai din Romania, ci in general. E un fenomen de democratizare, dar in sensul peiorativ al cuvantului, care impinge sau chiar forteaza lucrurile sa ajunga, de cele mai multe ori, in subcultura, in subexprimare, sub aparenta faptului ca afli, ca intelegi, esti documentat si sincron cu evenimentul.

Fata de toate aceste neajunsuri, conduceti televiziunea publica si este stiut ca peste tot in lume postul public de televiziune are o relatie foarte stransa cu puterea care se exercita in acel moment. Am in cap episodul BBC, controversat si in ziua de astazi. Dvs. cum va descurcati cu aceasta relatie?
Asa este. Sunt, de fapt, mai multe subiecte. Se poate discuta despre ceea ce a insemnat si inseamna conceptul de televiziune publica, indiferent ca ne aflam in Romania sau in Marea Britanie. Dar mai pasionant e subiectul "Televiziunea Romana, televiziune publica: punct sau semnul intrebarii". Televiziunea Romana nu a fost si cred ca nici acum nu a ajuns suta la suta o televiziune publica. Incearca cu fiecare zi care trece sa se apropie mai mult de acest statut.

De ce spuneti asta?
Pentru ca ea vine dintr-un trecut foarte incarcat. A continuat ca brand, o institutie care a fost la inceput o televiziune de stat, televiziunea unui partid unic, televiziunea unei familii. A ajuns sa fie televiziunea Revolutiei, cu toate luminile si umbrele ei, si-a cautat un tip de identitate, foarte zbuciumat si foarte dureros, in tranzitie, si ceea ce incerc eu si colegii mei acum este sa facem acest transfer catre modelul european de televiziune publica. Nu este deloc usor, e un proces care va dura, poate, dincolo de mandatul meu, pentru ca aici s-au osificat toate tarele, toate neputintele, toate istoriile si cutumele din acesti 47-48 de ani. Poate ca este nevoie de timp, chiar si in sens biologic, ca sa se schimbe generatiile. In iulie 2002, cand am fost numit presedinte, n-am inteles exact complexitatea institutiei pe care urma sa o conduc. Dar am inteles repede ca aveam de-a face cu un bolnav conexat la niste aparate care il tineau in viata. Nu mai avea functii motorii, nu mai avea nici macar inteligenta sa se autoadministreze. Daca ar fi sa continuu comparatia, acum TVR e un pacient in convalescenta. Exista in momentul de fata toate premisele, si legislative, si financiare, pentru redresarea institutiei. Daca tot am invocat sistemul de finantare, a fost, dupa cum stiti, un mare scandal anul trecut legat de taxa pe serviciul public de televiziune. In fapt, intentia era de a anticipa un episod care oricum trebuia consumat o data cu intrarea in Uniunea Europeana, si anume, sa indeplinim obligatia de a nu mai accesa fonduri guvernamentale. Acest lucru nu poti sa-l faci peste noapte, pentru ca dezechilibrezi situatia financiara si pui in incapacitate de lucru intrega institutie. Modelul pe care l-am ales noi nu a fost o inventie, un experiment oarecare, ci unul care functioneaza in marea majoritate a statelor europene.

Discutia a fost in jurul modului in care a fost pusa in opera.
De acord. Dar nepunand noi in opera, ci avand un intermediar, s-a ajuns la aberatii. Insa, in sine, taxa pe serviciul public de televiziune ramane o idee valoroasa, pentru ca se creeaza aceasta premisa de a nu mai fi dependent de fonduri guvernamentale, ci de a avea o relatie directa cu telespectatorul. Platindu-te telespectatorul, incepi sa ai un alt tip de responsabilitate in interiorul institutiei, la nivelul oamenilor care fac televiziune zi de zi, fata de adevaratul beneficiar: telespectatorul. Angajatii nu vor mai fi obsedati sa aiba relatii bune cu "cineva", de "undeva" care sa le semneze alocarea unor sume de bani pentru functionarea televiziunii. Devin constienti ca e necesar sa aiba relatii bune cu milioanele de telespectatori. Iar aceasta relatie se materializeaza printr-o mai buna administrare a fondurilor publice si printr-o oferta de programe mai atractiva, mai consistenta. E o schimbare fundamentala de filozofie.

Relatia TVR cu puterea. Cazul Stelian Tanase

Dar fiindca vorbeati de acest convalescent care este TVR, va intrebasem de relatia cu puterea. Pentru ca este.
Relatia cu puterea se manifesta in multe feluri. In unele, absolut firesc si normal, in altele, discutabil. De la felul in care este ales Consiliul de Administratie, pe criterii care tin de reprezentarea politica in Parlament, dar si a celorlalte institutii ale statului, pana la felul in care isi duce viata de zi cu zi. Va veni si vremea cand clasa politica nu va mai privi televiziunea publica ca pe o televiziune instrument. Atunci va aparea si posibilitatea ca relatia sa capete o alta calitate. Acea relatie intre cel care faptuieste politica si administratie si cel care reflecta faptele. De partea cealalta, ganditi-va, insa, ca sunt angajati care lucreaza in TVR inca inainte de anul 1970. Au mecanisme, au reflexe care nu mai pot fi modificate. E ceva aproape pavlovian. Cand am venit in televiziune, varsta medie a managementului era de aproximativ 58 de ani, acum e de 44 de ani. Sunt directori de departament care au 27-28 de ani. Se simte, e un alt spirit, alta atitudine fata de munca.

Vreau sa va intreb despre episodul cu emisiunea lui Stelian Tanase, despre care se stie ca a fost eliminata din TVR pe criterii politice. D-l Dan Matei Agathon a intervenit, a fost un incident si cu d-na Rodica Stanoiu. In final, emisiunea si Stelian Tanase au fost eliminati pentru ca erau incomozi puterii.
Da, a ramas din pacate aceasta senzatie, total diferita de ce s-a intamplat cu adevarat. Eu l-am solicitat pe domnul Stelian Tanase sa vina la TVR, oferindu-i un contract deosebit de avantajos din punct de vedere financiar si punandu-i la dispozitie o echipa de jurnalisti, birou, facilitati, absolut tot ce trebuia pentru a-i permite sa realizeze un talk-show foarte bun. Ideea a pornit din credinta ca TVR are nevoie de o astfel de dezbatere vie, neconditionata de vreun punct de vedere politic sau al unui centru de putere. Lucrurile, din pacate, au evoluat neplacut. In contract era prevazuta, ca in cazul oricarei alte emisiuni, clauza de performanta de audienta. Modalitatea de calcul a avut la baza audienta medie inregistrata de statiile mari de televiziune pe tronsonul orar unde urma sa fie difuzata respectiva emisiune. Deci nimic arbitrar, nimic subiectiv. Din calcule a rezultat o valoare de 12% a cotei de piata. Pentru comparatie, emisiunile lui Marius Tuca fac si 20% share sau chiar peste. Cifra convenita in contract era onorabila, se putea atinge. Din pacate, nu stiu ce s-a intamplat. Poate ca ritmul din emisiune, invitatii pe care si i-a ales, temele, modalitatea de abordare au facut ca emisiunile sa fie foarte putin audiate.

Ce cifre erau?
7-8-9 %.

Maximum cat a fost?
La emisiunea cu Corneliu Vadim Tudor si la cea cu Sorin Ovidiu Vantu, cred ca s-au inregistrat valori maxime ale cotei de piata de aproximativ 15%. Revenind la istoria emisiunii, dupa primele rezultate, absolut modeste, Stelian Tanase a incercat sa faca emisiunea mai dinamica, dar, se pare, a cazut intr-o capcana. A inceput sa transforme emisiunea intr-o disputa care iesea din norma jurnalistica. Emisiunea a inceput sa devina o cearta sau o discutie debalansata. Problema d-lui Stelian Tanase a fost ca de multe ori adopta pozitii ori de o parte, ori de alta a baricadei. Ceea ce un moderator nu trebuie sa faca niciodata. Cat despre presupusele interventii asupra emisiunii, si Stelian Tanase poate sa confirme, niciodata nu am intervenit in selectia invitatilor lui.

Dar altcineva s-a bagat?
Nu avea cine. Cine sa se bage? L-am auzit invocand unii ministri si politicieni, care l-ar fi sunat. Dar e problema domnului Stelian Tanase daca a raspuns la solicitarile acestora. Nici eu si nici altcineva din televiziune nu i-am cerut vreodata sa aiba un anume invitat. I-am solicitat in scris d-lui Stelian Tanase un raspuns la afirmatiile pe care le facuse cu privire la presupusele presiuni la care ar fi fost supus. Ne-a raspuns ca ele nu au venit din televiziune, ci din lumea politica. De altfel, cand a aparut momentul Agathon, m-am simtit dator sa-l apar pe Stelian Tanase si sa apar si institutia. Am raspuns d-lui Agathon ca n-are de ce sa se amestece in treburile televiziunii. A fost un comunicat public. Iar daca voiam sa opresc emisiunea, asa cum s-a spus, aveam la indemana o solutie: audientele nu erau la valoarea contractuala. Am considerat insa ca trebuie acordata o sansa acestei emisiuni si sa mergem pana la sfarsitul contractului, care insemna sfarsitul anului. In plus, am crezut ca scandalul iscat ii va face bine emisiunii, dandu-i o vizibilitate mai mare. Dar nici macar dupa scandal emisiunea nu a avut o audiente mai mari. A venit sfarsitul de an si sfarsitul contractului.

L-am invitat pe d-l Stelian Tanase la negocieri pentru a prelungi contractul sau pentru a incheia un altul. Nu a vrut sa vina. In schimb, a trimis in scris ca nu discuta decat daca Televiziunea Romana ii garanteaza ca emisiunile programate inaintea talk-show-ului sau vor face o audienta dubla fata de audienta care i se cerea domniei sale. In nici o televiziune nu se conditioneaza audienta unei emisiuni de audienta altei emisiuni vecine in grila. I-am explicat lucrul asta, nu l-a mai interesat si a plecat. Ce m-a uimit si la dansul, si la altii, a fost faptul ca au incercat sa speculeze subiectul si, in cazul d-lui Stelian Tanase, sa-si creeze o aura de victima cand, in fapt, el insusi generase situatia. D-l Stelian Tanase a politizat un fapt de televiziune. Pentru mine politica la televiziune inseamna tot televiziune. Dupa episodul Stelian Tanase am incercat sa gasesc alti moderatori.

Pe cine?
Pe Robert Turcescu, a carui solicitare financiara nu a putut fi onorata. Am vorbit si cu moderatori care aveau deja emisiuni la alte posturi. Le-am facut oferte, dar cred ca imediat posturile respective au crescut si ele. Asa am ajuns in situatia de a nu avea un moderator cu o anumita notorietate.

Ba da, l-ati adus pe Horia Alexandrescu.
Nu l-am adus, era in televiziune. Realiza emisiunea Cafeneaua politica.

Dar a intrat in spatiul pe care il avea emisiunea lui Stelian Tanase.
Am renuntat la Cafeneaua politica, emisiune pe care Horia Alexandrescu o avea duminica si i-am oferit trei zile pe saptamana o linie de talk-show - Foc incrucisat. Cu atat mai mult cu cat aveam de cateva luni un tanar ziarist, Mihai Constantin, caruia vroiam sa-i dau sansa sa realizeze o emisiune. Pe spatiul Cafenelei politice a aparut Lumea in care traim, o emisiune foarte buna de politica externa.

Problema cu Horia Alexandrescu e ca el si-a creat reputatia de partizan al oricarei puteri care este la putere si, prin urmare, credibilitatea lui nu este in ordine.
Am sesizat si eu acest tip de perceptie, si din ce scriu anumiti colegi de-ai dansului in presa, si din ce cred alti oameni. Mi-e greu sa judec, pentru ca eu cred ca, totusi aici, in televiziune, emisiunile pe care le face sunt foarte echilibrate.

Stiri si divertisment

Echilibrul la nivelul invitatilor este de multe ori un alibi. Tot echilibrat este si Jurnalul TVR, fiind singura emisiune de acest fel la care prima stire nu este un fapt divers, cum se intampla la televiziunile comerciale. Totusi, se vad niste lucruri care sunt tributare fie neprofesionalismului, fie aservirii, fie... De exemplu, in episodul discutarii Raportului Nicholson in Parlamentul European, ati avut un trimis special acolo care a intervievat cu precadere oficiali romani. Impresia era de cosmetizare.
Nicidecum. S-a dat in sincron, inclusiv punctul de vedere al doamnei Nicholson.

Mult prea putin.
Mult prea putin pentru o stire de cateva minute. Au fost si parlamentari europeni care si-au etalat punctul de vedere, au fost si puncte de vedere ale oficialilor romani.

Jurnalul TVR te lasa sa intelegi ca ceea ce era neconvenabil guvernului nu trecea.
Jurnalul nu este o emisiune de investigatie si nici o emisiune de atitudine. Stirile trebuie sa incerce sa prezinte, cat se poate de rece, cate puncte de vedere reuseste sa adune un anumit eveniment. Incerc sa-i conving pe jurnalisti sa elimine cat se poate de mult propriile lor aprecieri. Jurnalismul de stiri la o televiziune publica trebuie sa fie o oglinda pe care o pui in fata unui fenomen care cuprinde toti actorii si toate situatiile. Sa-l lasi pe telespectator sa-si traga singur concluziile.

Dar jurnalul de stiri trebuie sa includa si punctul de vedere al unui independent. Jurnalistul nu are voie sa-si spuna punctul de vedere si, tocmai de aceea, el apeleaza la un expert independent din afara.
Daca imi aratati multi independenti, ma duc si le iau punctele de vedere la toti. Independenta declarata e una si ceea ce gasesti in spatele acelei independente e alta. Macar un pic de subiectivitate, de simpatie exista si acolo. Ne-am fript de foarte multe ori cu independentii.

Totusi, exista comentatori. Comentatorul nu are cum sa fie decat subiectiv, dar autoritatea lui datorata pecializarii conteaza.
Prefer ca stirile sa fie mai degraba seci, dar curate, iar comentariile si dezbaterile sa se faca in emisiuni de ancheta, in emisiuni de dezbateri etc.

De ce Jurnalul TVR se aliniaza si el televiziunilor comerciale si cade in faptul divers?
Nu cred. Noi nu facem telenovele, manele in Jurnalul de stiri. Noi incepem, de pilda, cu duplex de la Bruxelles, in vreme ce alte posturi incep cu duplexuri din comuna X unde cineva i-a dat cu un topor in cap altcuiva. In acelasi timp, pentru a nu parea tern, introducem subiecte care dau un pic de culoare si care capteaza si mentin ritmul. Dar in nici un caz nu depasim niciodata un nivel sub care se poate cadea in derizoriu, in spectacolul ieftin al faptului divers prezentat ca senzational.

Dincolo de aceste aspecte constructia tronsoanelor de stiri incepe a fi gandita prin prisma dimensiunii corporatiei care este TVR: cea mai mare institutie media din Romania. Incercam sa oferi m pachete diferite de jurnale: jurnalul de la Romania 1 este un jurnal pentru toata Romania - taran, muncitor, tanar, batran etc. Jurnalul de la TVR 2 este construit ca un jurnal pentru publicul activ si urban, iar jurnalul de la TVR Cultural se axeaza, evident, pe probleme de educatie, cultura si arta.

Aveti un model de televiziune? TVR pastreaza in continuare ceva batranicios, in care persista modelul Vornicu.
Cum nu a aparut un alt model contemporan, oamenii traiesc in paradigma lui. Insa se impun jurnalisti noi, care au indrazneala sa creeze stiluri noi si o sa vedeti ca se va depasi acest moment. Dar revenind la intrebarea dumneavoastra, da, am un model. Cred ca pentru Televiziunea Publica Romana reteta este o combinatie intre acuratetea si precizia BBC si sclipirea televiziunii italiene sau spaniole. Publicul romanesc are deopotriva nevoie de stilul britanic, de seriozitatea si rafinamentul pe care il degaja, dar si de spectaculozitatea, seductia televiziunilor meridionale. Insa, la britanici, la BBC, mai e un lucru in care eu cred foarte mult si pe care incerc de altfel sa il aplic aici. In statutul BBC am remarcat o fraza: "BBC este nava amiral a industriei de televiziune britanice". Nava amiral inseamna ca acolo se testeaza noile tehnologii de televiziune, acolo se fac formate noi de televiziune, acolo este cea mai importanta scoala pentru profesionistii de televiziune. Asta inseamna sa fii o televiziune publica cu adevarat. Insa, ce lipseste astazi oricarei televiziuni din Romania si, din pacate, si Televiziunii Romane e credibilitatea, pe care nu ti-o iei din jocul de culise, ci din curajul de a fi in mijlocul lucrurilor si de a nu comenta in numele unora, ci de avea opinii doar in numele telespectatorilor.

Vad ca dvs., ca si alte televiziuni, faceti apel la formatele marca Lazarov, care au devenit cheia succesului, cum se spune.
Da, dar cu o selectie prealabila foarte speciala. Sa comparam formatele Lazarov de la TVR cu formate de la alte televiziuni. Surprize, surprize poate fi considerata o emisiune sociala imbracata in divertisment. Iarta-ma mizeaza pe incercarea de a depasi o incapatanare, un handicap de viata, de a fi tolerant si de a da o sansa impacarii.

Tot un fel de telenovele.
Da, dintr-un anumit punct de vedere. Dar nu apar femei dezgolite pentru a face audienta, nu e derizoriu, nu e gratuitate. Sot si sotie, noua emisiune de vineri seara, inseamna fidelitate, familie, cuplu. Acestea sunt valori de televiziune publica. Asta e si intentia mea: chiar si divertismentul, atunci cand e prezentat la televiziunea publica, sa aiba undeva, in strafund, valori fundamental pozitive.

Inainte de alegeri

Cum va pregatiti de alegeri? Ce format de emisiuni o sa aveti pentru confruntarile intre candidati? Ce moderatori si pe ce criterii o sa-i selectati?
O sa mizez iarasi pe un jurnalist tanar, Marian Voicu, venit de la TVR Iasi si care face acum emisiunea TVR in direct. Astept sa fie promulgata Legea electorala ca sa vedem exact care vor fi impunerile textului si, in functie de acestea, sa adaptam emisiunile pe care le avem in grila. Chiar si acum avem emisiuni saptamanale de tip Viata partidelor parlamentare, in care fiecare partid isi prezinta activitatea. In alta ordine de idei, recent, am cerut sa fie completat un chestionar in care fiecare angajat sa declare daca are contracte cu un partid politic, daca lucreaza deja la vreo campanie electorala. Masura mi se pare ca are valoare profilactica si in acelasi timp avertizeaza angajatii ca voi lua masuri severe daca voi descoperi vreun salariat al TVR angrenat intr-o activitate politica sau facand servicii personale de televiziune pentru un partid sau altul, pentru un candidat, oricare ar fi el.

La o dezbatere care a avut loc recent la GDS, Theodor Stolojan spunea ca el isi pune problema daca aceste alegeri vor fi cu adevarat libere sau nu, pentru ca barajul la televiziuni, inclusiv la TVR, este masiv. Dadea exemplul unei actiuni importante a PNL, care a fost strecurata undeva in coada Jurnalului. Ce parere aveti?
Ce inseamna "in coada jurnalului"?

Unde se dau stiri pe scurt.
Jurnalul e important din prima secunda pana in ultima secunda.

Dar conteaza, eu stiu bine ce pun pe prima pagina si ce pun mai la coada revistei.
De acord, dar daca vreti sa analizam datele de audienta, Jurnalul de la Romania 1 are o particularitate. Primul tronson de 5-7 minute are audiente mai reduse. Oamenii vin apoi constant spre noi in cautare de informatii, dupa ce si-au luat ratia de violenta si derizoriu din emisiunile de stiri ale altor posturi. De multe ori e mai eficient sa fii in partea a doua a Jurnalului decat sa fii la inceput lui. Dar nu asta e relevant in subiect. Noi respectam regula celor trei parti: o treime opozitie parlamentara, o treime autoritati publice centrale si o treime partide care formeaza majoritatea parlamentara, inainte chiar ca ea sa fi fost discutata de catre CNA. Problema e alta: pe politicieni nu ii intereseaza decat sa se vada pe sticla, indiferent daca actiunea lor este sau nu o stire, un subiect pentru Jurnal. A aparut recent un document al PNL, in care se afirma ca reprezentantii PNL nu au fost chemati decat de doua ori in ultimii trei ani. In realitate, numai liderul PNL a aparut de aproximativ 100 de ori in trei ani. D-l Basescu a aparut de aproximativ 570 de ori numai in Jurnalele de stiri. Numarat. Ca sa nu mai vorbim de alte emisiuni. Deci se fac si foarte multe afirmatii fara acoperire. Sunt politicieni care nu se abtin sa spuna neadevaruri si se folosesc de numele Televiziunii Romane in lupta lor electorala fara nici un scrupul. Acestia mizeaza pe faptul ca repetarea unui neadevar poate face ca, in timp, acesta sa fie perceput ca o afirmatie posibila.

Concurati cu televiziunile comerciale?
Sunt doua scoli de gandire. Una care spune ca televiziunea publica nu trebuie sa se raporteze la audienta, pentru ca ea trebuie doar sa-si indeplineasca misiunea indiferent cine si cati oameni se uita la ea si alta care spune ca televiziunea publica trebuie sa fie cat mai sus in topul audientelor. Punctul meu de vedere le imbina oarecum pe cele doua. Nu avem de ce sa ne batem in audienta cand e vorba de o emisiune de cultura la Romania 1 concomitent cu un meci de fotbal la o statie comerciala. Avem de ce sa ne batem in audiente atunci cand este vorba de acelasi tip de program. Si mai e o idee care le subsumeaza pe toate, anume ca o televiziune publica nu e publica cu adevarat decat daca o si vad cat mai multi telespectatori. In momentul de fata, Romania 1 este pe locul unu la nivel national si pe locul doi in mediul urban, iar TVR 2 e pe locul patru-cinci in mediul urban. In ultimul an si jumatate cele doua canale ale Televiziunii Publice au urcat puternic in topul audientelor, performanta cea mai mare obtinand-o postul TVR 2 care si-a triplat audienta. Si toate acestea intr-o perioada in care piata de televiziune a devenit ingrozitor de aglomerata: aproape o suta de televiziuni emit astazi in Romania.

Ce ati facut in privinta restructurarii de personal?
Numarul personalului a scazut intr-un an si sapte luni cu aproape opt sute de oameni, in conditiile in care de doi ani a inceput emisia unui canal nou - TVR Cultural. Dar nu stiti lucrul asta pentru ca n-ati aflat din presa. Nu s-au mai produs scandaluri ca in trecut, pentru ca n-a fost o restructurare de oameni, de liste, de indezirabili, cum s-a procedat anterior, ci o restructurare de munca. Au plecat, in primul rand, puturosii, smecherii, ciubucarii si, bineinteles, cei care au indeplinit varsta de pensionare. Profesionistii foarte valorosi care s-au pensionat raman angajati ai TVR, cumuland pensia cu salariul, pentru continuitate si pentru sustinerea scolii de televiziune care functioneaza in interiorul TVR. In rest, institutia se optimizeaza singura, incepe sa-si defineasca dimensiunile in functie de activitatea pe care o are.
Un alt lucru aproape deloc cunoscut este faptul ca in curtea Televiziunii Romane se ridica primele constructii noi dupa aproximativ 35 de ani: studiouri moderne, birouri si noul centru de stiri digital.

Spuneati ca veti parasi etajul XI al TVR.
Numar zilele care au mai ramas pana in momentul in care ma voi muta in noua cladire impreuna cu echipa mea si alte departamente si servicii. Voi rupe traditia ca presedintii TVR sa locuiasca exclusiv la etajul XI.

Dar de ce vreti sa plecati de aici? Va e frica de cutremur?
Nu. M-am saturat de fantome.

Interviu realizat de Rodica Palade

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]evista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22