De același autor
Vizita lui John Bolton, consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump, la Chișinău săptămâna trecută – între două escale, la Kiev și Minsk – a fost supapa care a eliminat o parte din îngrijorările acumulate în ultimul timp în rândurile electoratului proeuropean din Republica Moldova. Igor Dodon, prezidentul prorus, este tot mai tentat să abandoneze dezoligarhizarea, pentru care a semnat alături de liderii Blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, și să preia controlul sistemului rămas „orfan“ după fuga oligarhului Plahotniuc, readucând totodată Rusia în poziții mai avantajoase.
Dodon a ignorat decizia guvernului Maia Sandu cu privire la comemorarea în data de 23 august a victimelor celor două regimuri totalitare, nazismul și comunismul (în 2019 s-au împlinit 80 de ani de la încheierea pactului Ribbentrop-Molotov). În timp ce la Chișinău instituțiile statului aveau steagurile coborâte în bernă, Dodon sărbătorea la Comrat, în fieful găgăuz, 75 de ani de la așa-zisa eliberare a Moldovei de sub jugul fascist la 24 august 1944.
Nu fasciștii din cel de-Al Doilea Război Mondial îl preocupă pe Dodon (ca pe soldatul japonez rătăcit de câteva decenii în jungla indoneziană), problema lui sunt românii de azi, de o parte și alta a Prutului. Și Dodon și-a continuat bairamul filorus a doua zi, 24 august, la Chișinău, alături de Serghei Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova (personaj aflat pe lista sancțiunilor internaționale și având interdicție de circulație în Ucraina), pe care l-a invitat în Moldova fără să anunțe guvernul. În consecință, premierul Maia Sandu a declarat că vizita lui Șoigu este „neoficială“ și că propunerile ministrului rus nu vor fi luate în considerare.
Piatra de poticnire a coabitării PSRM-ACUM este reforma justiției. Reprezentanților ACUM li se reproșează că i-au cedat prea ușor lui Dodon conducerea unor instituții de drept, culminând cu înscăunarea în fruntea Curții Constituționale a unui fost politruc comunist, azi socialist, Vladimir Țurcan. Din această conviețuire cu năbădăi au de pierdut proeuropenii de la ACUM, nicidecum socialiștii, față de care nimeni nu are exigențe când este vorba de restaurarea statului de drept. O situație ingrată: Dodon profită politic, își sporește puterea personală, iar cabinetul Maia Sandu poartă întreaga povară și răspundere a guvernării. În aceste condiții, John Bolton a venit la Chișinău cu un puternic mesaj de susținere a guvernului prooccidental al Maiei Sandu. Câteva spicuiri din ceea ce a declarat oficialul american, în loc de orice comentarii.
„Statele Unite cred în suveranitatea și independența Republicii Moldova. Este dreptul cetățenilor acestui stat să decidă ce viitor vor să aibă, fără influențe din afară“ (subl. n.). „Ne dorim să continuăm cooperarea noastră în domeniul militar, economic, dar și în alte sectoare.“ „Ne așteptăm ca statele independente din regiune să fie lăsate să funcționeze în deplină suveranitate a teritoriilor și prin intermediul instituțiilor de stat reprezentative instituțional. Ar trebui să fie lăsate să se dezvolte militar și să-și creeze propriile strategii de apărare așa cum cred ele mai bine, nu cum cred alții pentru ele“ (subl. n.). „Atunci când există actori străini pe teritoriul acestor state, ar trebui să ne asigurăm că aceștia pleacă în condiții mulțumitoare pentru guvernele locale, iată de ce în cazul Ucrainei am spus în repetate rânduri că nu recunoaștem anexarea Crimeei, că nu recunoaștem ca Donbasul să fie în vreun fel oarecare separat de Ucraina. Nu recunoaștem nici entitățile politice care se declară independente aici, în Republica Moldova, și vrem să ne asigurăm în cazul Belarus că dacă își dorește să rămână independentă, așa cum declară, că anume așa va fi.“
Întrebat despre menținerea sau nu a statutului de neutralitate al Republicii Moldova, John Bolton a remarcat că este o decizie pe care o ia fiecare stat prin intermediul liderilor politici aleși în mod democratic și care vor ține cont de interesul de securitate al țării. „Nu forțăm Republica Moldova într-o parte sau alta și ne așteptăm ca și alte state să facă același lucru.“
În cadrul aceleiași conferințe de presă, premierul Maia Sandu a confirmat că guvernul de la Chișinău va negocia în acest an un nou Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova - NATO. Ceea ce înseamnă, din perspectiva componentei prooccidentale a puterii de la Chișinău, că nu poate fi vorba de încheierea niciunui acord militar moldo-rus, despre care au discutat „neoficial“ Șoigu și Dodon săptămâna trecută.
În partida complicată care se joacă la Chișinău după înlăturarea lui Plahotniuc, Occidentul și în speță Statele Unite sperăm să fie mai mult decât un chibiț ale cărui sfaturi binevoitoare sunt ascultate sau nu. Scăpată de un rău intern cu efecte devastatoare, Republica Moldova n-ar trebui să fie lăsată să gliseze spre un regim de obediență rusească. //
