Pe aceeași temă
În contextul crizei monedei euro, scopul pe care şi-l fixează acest tratat este adoptarea unui set de reguli menit să promoveze disciplina bugetară, să consolideze coordonarea politicilor economice şi să îmbunătăţească guvernanţa zonei euro.
Principiul pe care şi l-au asumat statele semnatare pentru realizarea acestor obiective stipulează că bugetul de stat trebuie să fie echilibrat sau excedentar. În alte cuvinte, deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În cazul de abateri semnificative de la acest principiu, un mecanism de corecţie va fi declanşat în mod automat. Mecanismul va presupune inclusiv obligaţia statului membru vizat de a corecta deviaţiile într-o perioadă relativ scurtă.
Statele semnatare îşi iau, în plus, angajamentul să transpună aceste reguli în dreptul naţional prin dispoziţii cu „caracter obligatoriu, permanent şi, de preferinţă, de ordin constituţional“. Atunci când fac parte din zona euro, ele îşi iau, de asemenea, obligaţia de a susţine propunerile şi/sau recomandările Comisiei Europene, atunci când aceasta consideră că un stat nu respectă criteriul deficitului în cadrul unei proceduri de deficit excesiv.
În cazul în care Comisia concluzionează că un stat membru nu s-a conformat cu obligaţiile sale, problema poate fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ) de unul sau mai multe dintre statele participante. Hotărârea acesteia va fi obligatorie pentru părţile participante la proces, care vor trebui să ia măsurile necesare pentru a se conforma cu decizia într-un termen stabilit. În cazul în care hotărârea CEJ nu va fi respectată, Curtea poate impune plătirea unei sume forfetare sau a unei penalităţi, care să nu depăşească 0,1% din PIB-ul statului respectiv. Sumele achitate vor merge direct la Mecanismul European de Stabilitate.
Dincolo de prevederile privind bugetul de stat, statele membre participante se pun de acord să întreprindă acţiunile şi măsurile necesare în toate domeniile care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro. Mai precis, este vorba despre promovarea competitivităţii, asigurarea unei proporţii ridicate a ocupării forţei de muncă, susţinerea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare.
Summit-uri ale şefilor de stat şi de guvern ai zonei euro vor avea loc cel puţin de două ori pe an, pentru a evalua guvernanţa zonei euro, responsabilităţile statelor membre, orientările strategice ale politicilor economice, starea competitivităţii şi a convergenţei la nivelul zonei euro. Statele membre din afara zonei euro care participă la Tratatul de Stabilitate Fiscală vor fi invitate să participe cel puţin o dată pe an la aceste summit-uri.
Tratatul va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2013, cu condiţia ca 12 dintre statele semnatare, de asemenea membre ale zonei euro, să îl ratifice, sau în prima zi a lunii care va urma ratificarea de către al doisprezecelea stat semnatar membru al zonei euro. La cinci ani de la intrarea în vigoare a tratatului, statele membre participante vor lua măsurile necesare, în conformitate cu dispoziţiile tratatelor UE, ca să includă dispoziţiile acestuia în legislaţia Uniunii.
