Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Otodoxe Ucrainene
Laurentiu Gheorghe - - - -
2018-10-12
International
1

Sinodul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol a decis să înceapă crearea unei Biserici Ortodoxe autocefale în Ucraina. Decizia a fost luată în ciuda avertismentelor lansate de Biserica Ortodoxă Rusă.

 

 

 

În Ucraina există trei organizații care se reclamă ca biserici ortodoxe, însă numai una dintre ele este recunoscută drept canonică de celelalte biserici ortodoxe ale lumii - Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei. După cum sugerează și numele, este o biserică într-o oarecare măsură autonomă, dar care se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse.

 

Patriarhia de Constantinopol intenționează să declare însă recunoașterea unei biserici canonice separate de Moscova în Ucraina. În Conclavul Sinodului carea durat două zile au fost deja luate unele decizii în favoarea unei astfel de politici. Biserica din Moscova consideră deciziile distructive și declară că ar putea provoca acte de violență în Ucraina.

 

Printre deciziile luate joi a fost revocarea statutului obligatoriu din punct de vedere legal al unei scrisori din 1686, în care Constantinopolul a recunoscut dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a-și subordona Mitropolitul Kievului după ce acesta a fost ales de clericii Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

 

Sinodul a decis, de asemenea, să restabilească funcția Stavropighiei a Patriarhului Ecumenic de la Kiev. Termenul înseamnă că biroul va fi deținut de o persoană cu o supunere canonică directă față de Patriarhul de Constantinopol.

 

Biserica dependentă de Patriarhul Moscovei, Kiril, este cea mai importantă comunitate religioasă din Ucraina, ca număr de parohii, dar un număr în creștere de ucraineni se declară fideli Patriarhatului Kievului. Potrivit unui sondaj din 2015, 44% dintre ucraineni se identifică drept credincioși ai Patriarhiei Kievului și doar 21% ai bisericii subordonate Patriarhiei Moscovei.

 

Adeseori tensionate, relațiile dintre cele două biserici au fost exacerbate odată cu criza ruso-ucraineană marcată de anexarea Crimeei de către Rusia în martie 2014 și urmată apoi de conflictul din estul separatist pro-rus al Ucrainei, soldat cu peste 10.000 de morți.

 

Patriarhia de la Constantinopol a decis, de asemenea, să-i reimpună în mod canonic pe cei doi conducători ai bisericilor schismatice din Ucraina, Filaret Denisenko și Makariy Malatych, precum și pe cei care le vor urma în funcție. Ambii sunt considerați nedemni să fie clerici ortodocși de către Moscova după ce au dezertat de sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

 

Anunțul făcut de Constantinopol a fost aspru criticat de Biserica Ortodoxă Rusă, pe care l-a numit „legalizarea schismei”.

 

"Acțiunile Constantinopolului traversează linia roșie și dau o lovitură catastrofală unității Ortodoxiei mondiale", a spus Aleksandr Volkov, purtătorul de cuvânt al Patriarhului Kirill, șeful bisericii ruse.

 

Vladimir Legoyda, care conduce departamentul de relații publice al Bisericii, a numit deciziile Constantinopolului „anticanonice" și „ o încercare de a distruge fundamentul ordinii canonice ortodoxe". El a adăugat că reacția la mișcarea Constantinopolului va fi discutată de Sinodul Bisericii Ortodoxe a Rusiei lunea viitoare.

 

Volkov a spus că Moscova va trebui să declare că acum nu mai este în comuniune cu Constantinopolul, deoarece acesta din urmă a hotărât să-i recunoască pe Filaret și Makariy în calitate de clerici. Aceasta înseamnă că preoții celor două patriarhii nu vor mai putea să oficieze împreună servicii religioase. Moscova a făcut deja un pas care duce la ruperea legăturilor diplomatice cu Constantinopolul ca răspuns la implicarea sa în Ucraina.

 

Filaret a apreciat decizia luată de Patriarhia din Constantinopole, spunând că aduce mai aproape crearea unei singure biserici ucrainene independente de Moscova. Recunoașterea sa drept cleric legitim de către una dintre bisericile ortodoxe canonice sporește șansele întemeierii acestei biserici.

 

Petro Poroșenko, este președintele Ucrainei care a făcut din crearea unei biserici ortodoxe autocefale parte a platformei sale electorale,și a promis că Kievul va respecta alegerea poporului, dacă ar vrea să rămână parte a bisericii din Moscova.

 

Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol este considerată "prima între egali" în ceea ce privește bisericile ortodoxe din întreaga lume datorită semnificației sale istorice. Deciziile sale nu sunt obligatorii pentru alte biserici. Biserica Ortodoxă Rusă este un rival al Constantinopolului pentru influența dintre credincioșii ortodocși. Există câteva biserici recunoscute de Moscova, dar nu și de Constantinopol, și viceversa.

 

Credincioșii ortodocși din Ucraina făceau parte din "teritoriul spiritual" al Constantinopolului, dar Mitropolia Kievului a fost transferată în jurisdicția Moscovei de către Dionisie al IV-lea în 1686. Mutarea, făcută joi de Constantinopol, are menirea de a revoca acest transfer după mai bine de trei secole.

 

Consecințele despartirii vor afecta însa Moscova, a cărei influență va slăbi, deoarece Ucraina reprezintă aproximativ o treime din cele peste 36.000 de parohii ale Patriarhiei Moscovei. Mai important, va slăbi și mai mult conceptul de „lume rusă”, o ideologie neo-imperialistă pe care atât Putin, cât și Patriarhul Kiril s-au angajat s-o promoveze în scopul contracararii influentei Occidentului. În plus, despartirea va însemna și o „pierdere politică” personală pentru Patriarhul Kirill.

 

 

 

TAGS : rusia ucraina biserica ortodoxa schisma biserica autocefala
Comentarii
George 2018-10-14
Mai sunt si comentarii libere in presa romana?
Total 1 comments.
Mai multe din International
1695
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22