Pe aceeași temă
UPDATE - Potrivit unor informaţii Digi24, premierul Mihai Tudose îl va propune pe predecesorul său, Sorin Grindeanu, pentru acest post. Numirea în funcţie a şefilor ANCOM se va face, pentru prima oară, fără implicarea preşedintelui României. Procedura a fost modificată, prin ordonanţă de urgenţă, de guvernul Grindeanu. Dacă va fi propus pentru funcţia de preşedinte ANCOM, Sorin Grindeanu va primi voturi de la aceiaşi parlamentari PSD şi ALDE care l-au demis pe 29 iunie.
Dincolo de miza financiară și de putere a unei asemenea funcții, prin care se controlează o piață de 4 miliarde de euro, pe lângă bugetul uriaș pentru salarii și de controlul pe care-l presupune deținerea unei asemenea funcții asupra unei piețe de o factură specială, paradoxul propunerii lui Tudose constă în faptul că, în cazul în care Grindeanu va fi votat în parlament pentru funcția de președinte al ANCOM, el va fi ales exact de cei care, în iunie, au decis îndepărtarea sa de la conducerea guvernului, prin moțiune de cenzură.
Adrian Diță a demisionat de la conducerea ANCOM după un scandal în comisiile de specialitate, unde i s-a reproșat administrarea abuzivă a instituției. Dacă nu demisiona el săptămâna trecută, ar fi fost demis în această săptămână. Diță a fost primul șef al ANCOM numit prin scoaterea șefului statului din circuitul de numire a conducerii instituției. Regula de numire a șefului ANCOM, criticată de Administrația Prezidențială, a fost schimbată chiar de Grindeanu, prin ordonanță de guvern, pe vremea când era premier.
Născut în decembrie 1973, Sorin Grindeanu este absolvent al Facultăţii de Matematică din Timişoara. A intrat în politică în 1996 şi a ajuns, pentru prima dată, la Palatul Victoria, în decembrie 2014. A deţinut funcţia de ministru al Comunicaţiilor în Guvernul Ponta, timp de un an. În 2012 a câştigat un mandat de deputat, iar în iunie 2016 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. A renunţat la această funcţie pentru a deveni, pe 4 ianuarie 2017, premier.
Mandatul său a fost marcat de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 13, la propunerea ministrului justiţiei Florin Iordache. Actul normativ, în care se stabilea un prag al prejudiciului de 200.000 de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu, a provocat proteste imense. Florin Iordache a demisionat, iar ordonanţa a fost abrogată de Guvern şi, ulterior, anulată de Parlament.
După doar 6 luni de mandat, Sorin Grindeanu a intrat în conflict cu Liviu Dragnea, ceea ce a dus la o premieră în politica românească. Majoritatea parlamentară a adoptat o moţiune de cenzură prin care şi-a demis propriul Guvern.
„Premierul şi Guvernul căruia i-am încredințat împreună cel mai ambițios program de guvernare după 1989 nu a performat așa cum am sperat. Nu a mers rău, a mers binisor, dar pentru ceea ce am promis noi „binișor” nu este de ajuns. Să lăsăm lucrurile așa ar fi însemnat să eșuăm cu bună știință, să ne păcălim și pe noi, și pe cetățeni. Chiar și pe Sorin Grindeanu să-l păcălim!”, declara liderul PSD, Liviu Dragnea, la 21 iunie.
Background
- Adrian Diță a demisionat de la conducerea Autorității de Reglementare în Comunicații
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Adrian Diță, și-a înaintat vineri demisia din funcție, potrivit unor surse din instituție, citate de Agerpres si Hotnews.ro.
Adrian Diță fusese numit în mai la șefia ANCOM, în locul lui Cătălin Marinescu, care a demisionat pentru a prelua funcția de șef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaționale de Telecomunicații (ITU), transmite Agerpres.
Demisia sa a fost ceruta marti de toti parlamentarii, inclusiv cei ai PSD-ALDE, pe motiv ca ar fi pus in pericol functionarea autoritatii prin reorganizarea ”abuzivă” făcută, soldată cu concedierea mai multor experti cu zeci de ani de experienta in telecomunicatii si detasarea in ANCOM a unor angajati de la Posta sau SNR, companii reglementate chiar de catre ANCOM, scrie Hotnews.ro.
Autoritatea reglementeaza piata de 4 miliarde de euro a telecomunicatiilor iar numirea lui Diță a fost făcută după scoaterea președintelui statului din circuitul de numire a șefului Autorității.
Comisia economică din Senat și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților au amânat marți întocmirea unui raport de revocare din funcție a șefului Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Adrian Diță, până când Senatul, în calitate de Cameră decizională, va adopta o formă amendată a ordonanței ANCOM.
Președintele Comisiei economice a Senatului, Daniel Zamfir, a anunțat marți că OUG 33/2017 va fi dezbătută săptămâna viitoare în comisiile de specialitate ale Camerei superioare a Parlamentului, unde va fi amendată cu prevederea prin care șeful ANCOM poate fi revocat de Legislativ.
"Am decis ca ordonanța ANCOM, care săptămâna viitoare intră la comisie, o modificăm și vom introduce și prevederea prin care președintele ANCOM să poată fi revocat din funcție de către Parlament. Asta este calea cea mai simplă. Aici opinia este unanimă în a respinge managementul domnului Diță. Apoi ne vom întâlni din nou comisiile din Camera Deputaților și Senat și vom propune plenului comun decizia de revocare din funcție a domnului Diță", a anunțat Daniel Zamfir, după audierea șefului ANCOM.
Adrian Diță, numit de Parlament ca președinte al ANCOM pe data de 11 mai, a fost acuzat marți, în ședința comună a celor două comisii, la fel ca la audierea din 27 septembrie, de reorganizare "abuzivă" a instituției.
Parlamentarii nu au fost mulțumiți de răspunsurile pe care Diță le-a oferit.
"Vă rog foarte mult să respectați comisiile astea două", i-a transmis deputatul Varujan Pambuccian, care a explicat că în momentul de față legea nu permite revocarea din funcție a președintelui ANCOM și că OUG 33/2017 trebuie amendată în acest sens. "Domnule, dar nu va suparati! ANCOM-ul este sub control parlamentar, nu Parlamentul sub controlul ANCOM-ului! Va rog sa respectati aceste Comisii!", i-a spus Pambuccian, deputat al minoritatilor si membru in Comisia IT din Camera Deputatilor, suparat ca acesta evita sa raspunda la intrebari.
La rândul său, deputatul PNL Pavel Popescu i-a spus lui Diță: "Eu pur și simplu nu am văzut pe cineva în fața unei comisii parlamentare care să mintă cu asemenea fluență cu care mințiți dvs. Mințiți din secundă în secundă".
"Lucrurile pe care le-a făcut omul ăsta în instituție sunt incredibile. Chiar foștii angajați au făcut un blog în care au început să scrie ce se întâmplă în ANCOM. Sincer vă cutremurați. (...) Categoric acest om nu mai merită să fie în fruntea instituției", a afirmat și Daniel Zamfir.
Adrian Diță a replicat: "Îmi cer scuze dacă am creat o poziție neconformă. (...) Nu sunt un om perfect. Am discutat cu colegii mei acum când au revenit exact în același spirit. Mă bucur că au revenit acum (vicepreședinții ANCOM Bogdan Cristian Iana și Eduard Lucian Lovin, numiți săptămâna trecută de Parlament după ce au fost concediați de Diță — n.r.), citat de Agerpres.
OUG 33/2017 care prevede că președintele și vicepreședinții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații sunt aleși de Parlament, la propunerea Guvernului, a fost adoptată tacit pe 3 octombrie de plenul Camerei Deputaților.
Ordonanța prevede că ANCOM este condusă de un președinte și doi vicepreședinți, numiți pe baza propunerii Guvernului de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Potrivit expunerii de motive, înainte de apariția acestei ordonanțe, legislația stabilea că șefia ANCOM este asigurată de un președinte și doi vicepreședinți numiți de președintele României, la propunerea Guvernului.
Potrivit legii, presedintele si cei doi vicepresedinti ai ANCOM nu trebuie sa fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului, dar ei nu pot ajunge numiți fără sprijin politic.
Miiza pentru controlul ANCOM (Hotnews.ro)
- buget uriaș (cca 100 de miloane de euro)
- un sistem de monitorizare a comunicatiilor peste cel al SRI
- influenta directa asupra marilor corporatii
- sume uriașe pentru achizitiile de servicii si consultanta etc.
- sistem de monitorizare de spectru si emisii radio, pentru care operatorii plătesc zeci de milioane de euro pe an. SRI are un sistem similar, iar daca intr-o anumita zona SRI nu are receptoare, Serviciul poate face o adresa prin care sa solicite capacitate de la ANCOM pentru a verifica daca sunt emisii clandestine sau transmisii de date care nu sunt legale etc. Sistemul ANCOM este peste cel al SRI pentru ca s-au si investit mai multi bani in decursul anilor. Interceptari si inregistrari nu se pot face, in mod legal, prin sistemul gestionat de ANCOM.
- influenta asupra corporatiilor. Ministerul Comunicatiilor nu poate face nimic cu Orange, Vodafone, cu Telekom etc pentru ca sunt concurenti pe piata. Ministerul are SNR, are 46% din Telekom. ANCOM in schimb, care reglementeaza aceasta piata, are influenta directa si putere asupra marilor corporatii. Cand esti arbitru pe o piata ai influenta, au preciat pentru HotNews.ro surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul.
