Pe aceeași temă
Jocul politic este de așa natură încât ministrul Justiției trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică, este reacția procurorului general Augustin Lazăr privind Ordonanța de Urgență anunțată de Tudorel Toader prin care cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 ar putea dispune de un recurs în anulare. Lazăr a declarat, într-un interviu pentru Digi24, că hotărârile judecătoreşti definitive au putere de lege, iar deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor, astfel că va fi foarte greu pentru Ministerul Justiţiei să explice cum o Ordonanţă de Urgenţă poate schimba retroactiv decizii definitive ale instanţei.
"Legea penală nu retroactivează și asta o știu nu numai Curtea Constituțională, nu numai judecătorii constituționali, care chiar au o jurisprudență în care atrag atenția asupra acestui fapt. Dacă cineva își face timp să o studieze. Și o știe și domnul ministru. Însă, s-ar părea că jocul politic e de așa natură încât trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică. Ba, juridică eu aș zice că nu prea este, pentru că va fi foarte, foarte dificil să ne explice cineva cum va explica printr-o notă de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale și cum în acest caz legea penală ar trebui să retroactiveze”, a declarat Augustin Lazăr.
Protocolul, folosit politic
Augustin Lazăr a spus, într-un interviu acordat Digi 24, că protocolul semnat de el cu SRI a fost declarat constituțional, cele două-trei alineate respinse de CCR nefiind de fond. Lazăr a spus că acest protocol a fost folosit ca ”bumerang politic” și cineva trebuie să răspundă pentru că „l-a furat“ și l-a prezentat public, deși era document clasificat.
Augustin Lazăr a declarat că protocolul cu SRI din 2016, pe care l-a semnat, se referă la securitatea națională și că vor fi eliminate alineatele declarate neconstituționale de către CCR, subliniind că documentul este folosit ca bumerang politic și că cel care l-a furat și l-a publicat să răspundă, potrivit agenției Mediafax. Potrivit lui Lazăr, în perioada următoare, este posibil ca și alți procurori DNA și DIICOT să plece, ori din cauza oboselii instalate, ori din cauza vulnerabilității.
„Aș dori să mă refer la protocolul pe care l-am semnat personal și cel din 2016 se referea la securitatea națională și la problemele de apărare antitero. Avem obligația de a proteja securitatea națională și a altor state, de a combate terorismul. Cum e posibil ca cineva să fure un document care este clasificat, într-o instituție a statului român și să îl arate la televizor ca mod de a porni un atac la adresa Ministerul Public. E ceva ce a încălcat Constituția, voi în activitatea voastră nu respectați Constituția și să pornim procedura de revocare a procurorului general! Iată că vine CCR, așteptăm și motivarea, dar ne spune că acest protocol privind lupta antitero este constituțional”, a declarat Augustin Lazăr, la Digi24.
Potrivit procurorului general, cele două alineate care au fost declarate neconstituționale din protocol vor fi eliminate.
„Protocolul în integralitatea lui nu a fost declarat neconstituțional. Cum e posibil să îl folosești pe post de bumerang politic? Cineva trebuie să răspundă. (...) Cum e posibil și cine își asumă răspunderea dintre persoanele care l-au furat, l-au arătat la televizor? E o cauză în curs, dar s-ar putea ca presa să se interese mai bine asupra acestei cauze. Ba mai mult să producă o procedură de revocare care încalcă grav dispozițiile legii în vigoare”, a mai spus procurorul general.
CCR a admis, săptămâna trecută, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.
"Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.
Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin (1), art & alin (1) și art, 9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității SRI", se mai arată în comunicatul CCR.
De asemenea, potrivit lui Augustin Lazăr, în perioada următoare, este posibil ca și alte persoane să părăsească DNA, dar și din DIICOT.
Augustin Lazăr a spus că ”nu este recomandabil pentru cineva să lucreze numai într-un loc, cu atât mai puțin într-un loc expus,(...) nu este favorabil pentru el, nici pentru instituție”, iar ”unii procurori au fost revocați din DNA pentru anumite conduite care nu sunt în regulă”.
”Unele persoane care au obosit revin la unitățile de parchet de la care au plecat, în timp ce alții care s-au dovedit a fost vulnerabili, pot fi revocați”, a declarat Lazăr.
”Colegii care au vulnerabilități să trebuie facă demersuri pentru a fi revocați (...). Nu avem nevoie de sute de procurori, ci de un număr redus dar mai siguri, oamerni care să fie schimbați după ce și-au terminat mandatele, să nu rămână blocați într-un singur loc”, a spus Lăzăr, care a adăugat că ”mediul este ceva mai neprietenos, mai dificil, dar colegii de la DNA care au dosare în lucru continuă să le lucreze, poate nu se mai comunică atât de mult”.
Procurorul general este de părere că ”telejustiția nu este bună”și ”ne-am propus să mai reducem din prea marea vizibiloitate, care nu face bine instituției”.
Principalele declarații ale procurorului general (sinteză G4Media):
Nu putem să umblăm cu ușurință la hotărâri judecătorești definitive și să creăm în opinia publică senzația că hotărârile judecătorești pot fi schimbate după caz și după cum există orientare sau alta. Hotărârile judecătorești definitive au putere de lege și cine își va suma această răspundere va trebui să analizeze neretroactivitatea legii penale, faptul că deciziile CCR dispun pentru viitor.
Legitimitatea va fi pusă sub un mare semn de întrebare
Separația puterilor în stat este o lege de fier a statului de drept din secolul XVIII
Procurorii luptă până la ultima frontieră pentru aflarea adevărului. Și care e adevărul? Protocolul din 2016, pe care l-am semnat eu personal, se referea la securitatea națională și la problemele de apărare antitero. Avem obligații în calitate de stat membru al structurilor euro-atlantice, de a combate terorismul
Cum e posibil ca cineva să fure un document care este clasificat într-o instituție și să-l arate la televizor ca o cauză de a porni atacuri la adresa Ministerului Public. (…) Adică voi nu respectați Constituția și să pornim o procedură de revocare a procurorului general.
Iată că vine CCR – așteptăm și motivarea – și ne spune în esență că acest protocol privind securitatea națională și privind lupta antitero este constituțional. Sunt câteva alineate în câteva articole care au fost declarate neconstituționale și care nu sunt de esența cooperării, sunt câteva chestiuni colaterale, pe care fără îndoială le vom elimina. Ele nici nu au fost pusă în aplicare.
Protocolul a fost realizat pentru a lucra în cadru legal, pentru a apăra securitatea României
Cum e posibil să-l folosești pe post de bumerang politic și să arunci cu el în capul Ministerului Public? Acum în capul cui se va sparge acest bumerang, fiindcă cineva trebuie să răspundă?
Protocolul a fost declarat constituțional și el trebuie să funcționeze. Instituțiile nu lucrează empiric, trebuie să lucreze după niște reguli foarte clar stabilite, iar în articolul 1 al acestui protocol scrie negru pe alb că protocolul se aplică în baza legii.
Cum e posibil și cine își asumă răspunderea dintre persoanele care l-au furat, l-au arătat la televizor deși era document clasificat? Este o cauză în curs.
Ați văzut ce înseamnă manipularea publică? De câte ori se dovedesc anumite lucruri a fi la verificare altele decât cele afirmate inițial, cineva are curajul – trebuie să ai mult curaj să ieși public – și în contra evidențelor care sunt să vii și să spui că e mai grav decât ai zis. Societatea civilă din România nu e chiar ignorantă.
Atacurile politice sunt fără precedent.
S-ar putea că jocul politic e de așa natură, încât s-ar părea că ministrul Justiției trebuie să adopte o anumită cale care e mai mult politică decât juridică.
Am văzut un val de afirmații neadevărate pe care le face nu doar ministrul Justiției, e un cor de persoane interesate din diverse considerente care acuză Ministerul Public, procurorul general, CSM, ICCJ pentru diverse abuzuri. Sunt ușor verificabile lucrurile.
Secția specială nu poate funcționa decât în Ministerul Public.
Magistrații sunt foarte deranjați și îngrijorați de faptul că vine cineva la un show de televiziune, creează un val emoțional, spunând câte abateri, câte abuzuri sunt în sistem și din cauza acestor presupuse abuzuri ia să facem o așa-zisă reformă judiciară și să le mai tăiem magistraților din atribuții și să-i punem sub controlul nostru pentru că noi știm să le dăm ordine.
