Pe aceeași temă
Cu prilejul unei reuniuni a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Soros, in calitate de presedinte al mai multor fundatii pentru dezvoltarea societatii civile in Europa de Est, a plasat Romania alaturi de Belarus, Ucraina si Republica Moldova in incalcarea drepturilor omului. El a mentionat impunerea criteriului unui numar de membri fondatori de cel putin 25.000 de persoane ca o “constrangere fara echivalent in Europa” pentru constituirea unui partid, precum si dispozitiile “care fac in asa fel incat doar organizatiile neguvernamentale care sustin partidul la putere sa aiba posibilitatea de a primi fonduri publice pentru activitatile lor”.
Acestor incalcari ale libertatilor de asociere si, respectiv, de expresie, Soros le-a adaugat faptul ca recentul pachet de legi anticoruptie este de o asemenea natura incat “ar putea avea efectul contrar celui dorit, adica ar putea incuraja coruptia”.
Acuzele lui Soros vizau, fara indoiala, probleme importante, dar, tot fara indoiala, de “rangul doi”, caci nu din cauza reglementarii slabe, insuficiente, defectuoase sau interesate a problemelor cu pricina este Romania in situatia in care este.
Cu mult mai importante in domeniile in discutie sunt aspectele “nevazute” care s-au “dezvoltat” de la revenirea PDSR la guvernare. Un exemplu netransparent din domeniul libertatii de asociere il constituie faptul ca, in ultimii doi ani, PDSR a racolat de la alte partide mai multi primari decat castigase in urma alegerilor, si asta, pur si simplu, nevarsand fonduri sau intarziind varsarea fondurilor catre primariile care nu erau conduse de reprezentanti ai partidului de guvernamant. Iar in ce priveste libertatea de expresie, de o mult mai mare importanta este influentarea presei audiovizuale sau scrise prin intermediul tot al parghiilor financiare.
La nivelul numarului mare de media din Romania nu exista in mod obiectiv suficiente fonduri de publicitate pentru a se asigura finantarea tuturor acestora. Asa ca multe media au datorii si insasi existenta datoriilor creeaza vulnerabilitate sau chiar dependenta.
Nemaivorbind de faptul ca in buna parte fondurile de publicitate au ca provenienta institutii de stat sau societati private cu acoperire clientelara ori cu interese legate de putere. Astfel ca nici nu este nevoie de reglementari care sa incalce libertatea de expresie pentru a se inchide gurile critice si chiar pentru a-i scoate din joc pe incomozi.
Simtindu-se tare pe pozitie cu potentialul sprijin la spate al oficialitatilor americane pentru atitudinea adoptata in chestiunea irakiana, Ministerul roman de Externe a replicat intepat la criticile magnatului Soros, acuzandu-l de “anacronism, lipsa de informare si ignorarea cu buna stiinta a schimbarilor majore din societatea romaneasca”.
Magnatul american a fost invitat sa dea atentie calificativelor pe care oficialii europeni care lucreaza zi de zi cu guvernul Romaniei le-ar fi acordat eforturilor acestuia legate de combaterea coruptiei si cresterea transparentei.
N-a mai contat insa ca replica d-lui Soros, venita prin intermediul reprezentantului fundatiei sale la Bucuresti, a adus in sprijinul criticilor facute tocmai aprecierile strict asemanatoare in problemele in discutie din partea institutiilor Uniunii Europene!
N-a mai contat, pentru ca a venit bomba: la un seminar pe tema combaterii coruptiei, insusi ambasadorul american la Bucuresti, Michael Guest, abandonand diplomatia si atitudinea “n-am vazut, n-am auzit”, a prezentat un tablou dramatic al situatiei coruptiei din Romania.
Fara exagerari, dar si fara menajamente! Un tablou pe care romanii il cunosc toti foarte bine - si in acest sens ambasadorul american n-a spus absolut nimic nou! -, dar cu mentiunea, de o importanta cruciala, ca lucrurile care se petrec in Romania sunt bine stiute in Occidentul catre care autoritatile de la Bucuresti pretind ca doresc sa indrepte Romania. “Stiu ce se intampla in Romania si este o rusine pentru aceasta tara”, a spus ambasadorul american, mentionand, intre altele, relatiile clientelare si impotrivirea fata de legi care reglementeaza incompatibilitati si conflicte de interese, aranjamentele din privatizari, licitatiile montate, cum si de ce nu-si face treaba justitia, cum si de ce unele medicamente costa in Romania mult mai mult decat in America etc. Si n-a rezistat sa afirme ca, in conditiile in care asemenea manifestari afecteaza viata de zi cu zi a oamenilor, tinerii au dreptul sa-si paraseasca tara spre a-si cauta sperantele prin alte parti.
Pentru a mai estompa probabil ascutimea abordarii, ambasadorul american a spus ca lacomia unora ar fi cauza coruptiei, care nu este nici de centru-dreapta, nici de centru-stanga. Ca nu este de centru-dreapta sau de centru-stanga in Romania (si poate si aiurea) este sigur, dar ca doar lacomia unora care se aciuiesc pe langa partidele la putere, in dispretul oamenilor simpli si al problemelor reale ale tarii, ar fi cauza coruptiei, aici ambasadorul american se insala sau ramane diplomat.
Campionii lacomiei in Romania - sau baronii coruptiei, cum sunt ei numiti pe la noi - nu ar exista, daca nu ar avea parohiere politica si daca politicul nu ar oprima economicul. Daca ar fi vorba de cativa lacomi, problema ar avea probabil solutie, dar este vorba de un sistem!
Nu stim daca ambasadorul american a spus ceea ce a spus din proprie initiativa sau cu obladuire de la Washington. Dar, reprezentand America, ambasadorul, prin ceea ce a spus, a angajat America.
Spusele domniei sale nu numai probeaza ca America stie ce se intampla in Romania, dar creeaza si asteptarea ca America nu va sta cu mainile in san si va face ceva. Ce ar putea face America?! Sa sanctioneze Romania? Sa nu o mai primeasca in NATO? Sa o excluda dintre potentialii beneficiari ai reconstructiei Irakului? Sa-i opreasca sa dea navala in Romania pe investitorii americani, care si asa nu vin?
Sa-i puna pe puscasii marini americani sa-i ia de turul pantalonilor pe baronii coruptiei din Romania si sa-i aseze la colt? Sau poate spera ambasadorul ca America ii va putea obliga pe d-nii Iliescu si Nastase sa faca acest lucru? Nici daca s-ar incumeta, acestia nu ar putea!
Aproape nimeni si nimic nu-i prea poate disloca pe baronii coruptiei din pozitiile lor. Ei sunt cu banii, ei sunt cu influentele, ei sunt in atatea judete politia, procuratura si justitia, ei finanteaza partidele politice, cam ei conduc Romania. Si, intre o “Romanie curata” - vorba sloganului - si o Romanie neizbavita de coruptie, dar sustinatoare a intereselor americane in zona, America va alege, dupa cum este si firesc, propriile sale interese strategice.
Sa amintim ca, doar cu cateva saptamani in urma, America a acordat Romaniei statutul de economie de piata. Cum altfel decat un cadou politic pentru sustinerea intereselor americane in chestiunea irakiana ar putea fi interpretat gestul, in masura in care, dupa cum constata ambasadorul american, in atatea si atatea privinte, relatiile clientelare decid in locul criteriilor de piata in economia romaneasca?!
