Gazul de șist. A fi sau a nu fi dependenți de Rusia

Otilia Nutu 07.08.2012
SHARE 18

De același autor

Peste tot unde există opoziție serioasă la gazul de șist există și un lobby puternic al Gazprom, care știe că independența Europei de importurile de gaz din Rusia înseamnă că Moscova își pierde influența.

Dincolo de emoții, cifrele arată un adevăr neplăcut ipocriziei europenilor. În Statele Unite – cea mai bine guvernată țară din lume și unde catastrofele de mediu nu-s totuși îngropate sub preș –, gazul natural e de vreo 5 ori mai ieftin decât în Eu­ropa. E cam cât costă la noi gazul „ieftin“ de producție internă, pe care aici îl dăm pe nimic, față de gazul de import de la ruși, de 4 ori mai scump. În SUA piața e liberă, concurența duce pre­țurile în jos, fără ca un re­glementator să le țină așa ar­tificial ca să-și „protejeze con­su­ma­to­rii“. Iar dacă prin 2007 americanii își fă­ceau calcule să crească de 6 ori capacitatea de import de gaz lichefiat ca să nu intre în criză, acum noile tehnologii de exploatare a gazului de șist i-au făcut practic in­de­pendenți de import. Între timp, nu s-a au­zit de vreo catastrofă ecologică de pro­por­ții în SUA legată de gazul de șist, și nici de cutremure devastatoare acolo unde se fo­lo­sește fracturarea hidraulică. Ba chiar dim­potrivă – problemele de mediu cu ga­zul sunt la puțurile vechi de 100 de ani pe ca­re n-au știut pe vremuri cum să le în­chi­dă.

Să ne uităm acum la Europa. Fără ca europenii să facă nimic, pre­țurile gazului scad în Vest – no­roc că gazul lichefiat care până acum ajungea în SUA trebuia și el vândut undeva. Crește oferta, scade prețul, de asta vrea și Europa să libe­ra­lizeze odată piețele de energie, con­su­ma­torul câștigă. Piața gazului, foarte re­zis­tentă la schimbare, începe să se li­be­ra­li­zeze mai repede decât spera UE și decât cealaltă piață îndărătnică, a energiei elec­trice; iar firmele europene care făcuseră greșeala să încheie contracte pe termene prea lungi cu Rusia, la preț indexat după petrol (importatorii nemți, de pildă), s-au trezit că pierd bani în fața celor care cum­pără ieftin din piețele liberalizate de gaz spot și la termen. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că europenii câștigă vreo 7-8 mi­li­arde de euro anual numai din gazele care ajung acum mai ieftin în Europa, de când SUA nu mai are nevoie de ele. Și aici apare paradoxul: cu toate că Europa beneficiază din plin de avantajele gazului de șist, ca­u­tă ipocrită să blocheze exploatarea unei re­surse din care câștigă toată lumea. Mo­ti­vul afișat: riscul de mediu. Motivul real: lo­bby-ul rușilor, care văd cum le iese Europa de sub singura pârghie de in­flu­ență reală pe care o mai aveau, și care știu cum să-și împacheteze in­te­re­sele într-un ambalaj plăcut pro­gresiștilor occidentali.

Ce-i drept, exploatarea ga­zelor de șist ridică niște pro­bleme de mediu. Ex­trac­ția consumă multă ener­gie și apă; pot apărea scurgeri de metan, de fluid de fracturare sau chiar deșeuri radi­o­active din rocile fracturate, poluând pânza freatică, dacă puțurile nu sunt bine etan­șeizate; lichidul de fracturare poate fi de­versat necorespunzător; pot fi scăpări de metan (gaz cu efect de seră) în atmosferă; și există dovezi că fracturarea poate in­du­ce microcutremure, cum s-a întâmplat în Marea Britanie (un cutremur de vreo 2 gra­de care a oprit temporar o explorare).

 

Dar International Energy Agency arată că ne costă doar cu 7% mai mult să eliminăm riscurile de mediu. Evident, firmele care exploatează gazul trebuie să fie credibile internațional și cu experiență, și ame­ri­ca­nii sunt din nou cei mai buni (Exxon, Che­vron, care exploatează gaze de șist de vreo 40 de ani în SUA și au făcut pionierat în tehnologia de ultimă oră). Și, culmea, mediul are mai mult de câștigat decât de pierdut din gazul de șist. Gazul e cel mai curat combustibil fosil, are cele mai mici emisii de CO2; cele mai eficiente centrale electrice pentru echilibrarea energiei re­generabile sunt pe gaz; iar după Fuku­shi­ma și curentul antienergie nucleară, tre­buie totuși să producem curent electric din ceva, că nu putem trăi doar cu moriști de vânt și raze de soare și nici nu ne putem întoarce la opaiț ca-n Evul Mediu.

Culmea, isteria activiștilor de me­diu e în toi, deși în Europa nici măcar nu s-a început serios ex­ploatarea gazelor de șist, suntem abia în fază de explorare. „Frica de fracturare“ a blocat explorările în Fran­ța, Italia, Cehia, Austria, Bulgaria, iar noi venim puternic din urmă cu faimosul „mo­ratoriu până decide UE care să fie viitorul gazelor de șist“ (noroc că UE e mai deș­teaptă decât noi și a decis că n-o să aibă ni­ciodată o poziție unică pe subiect, că asta ar însemna blocarea exploatărilor de gaz pe vecie). N-o să înțeleg niciodată cum cineva s-ar opune onest să aflăm mă­car ce rezerve avem, că despre asta e vorba. Previzibil, această isterie nu e tocmai ino­centă – raportul CSIS arată că peste tot un­de există opoziție serioasă la gazul de șist există și un lobby puternic al Gaz­prom, care știe că independența Europei de importurile de gaz din Rusia înseamnă că Moscova își pierde influența. De pildă, în Germania, doi factori au dus la in­terdicția exploatării gazelor de șist: Verzii, care susțin costisitoarea energie re­ge­ne­rabilă, ineficientă economic și su­pra­vie­țuind pe spinarea contribuabilului; și fap­tul că mai toată industria germană cu vreo legătură cu gazul are interesul ca im­porturile de la Gazprom să continue (aici intră: importatorii care au investit în North Stream, firmele rusești care dețin aproape jumătate din capacitatea de ra­finare a gazului și petrolului din Ger­ma­nia; filiala Gazprom Germania, condusă de foști securiști din RDG etc.). Culmea, moratoriul german asupra gazelor de șist închide la grămadă și niște mici exploatări funcționale încă din 1955 și care în 60 de ani n-au avut nicio problemă de mediu. În Bulgaria, în fruntea mitingurilor an­ti­gaz de șist s-au aflat foști securiști și ac­tuali lobbiști pentru South Stream. Po­lo­nia, în schimb, disperată să scape de șan­tajul vecinului de la Răsărit și de căr­bu­nele poluant care costă mult în Europa odată cu plata emisiilor de CO2, este un sus­ținător entuziast al gazelor de șist și s-a grăbit să dea (chiar prea multe) con­ce­siuni oricărei firme interesate de ex­plo­rări.

Ajungând la România, nicio mo­bilizare a activiștilor de mediu n-a fost mai serioasă decât cea contra explorării rezervelor de gaz de șist, deși acestea sunt complet neexploatabile până prin 2020, presupunând că găsim ceva. Interesant pro­testul „spontan“ de la Bârlad, de 5.000 de oameni, mai mult decât mitingul PDL cu autocare la București. Și totuși, nu mi-e clar de ce aceiași activiști nu sunt la fel de vocali contra minelor de cărbune po­luante, contra termocentralelor care emit noxe și CO2 dincolo de limitele ac­ceptabile în UE sau contra energiei ieftine de care beneficiază marii consumatori ca­pitaliști ca Mittal, Alro sau Interagro. E drept, niciuna dintre aceste cauze nobile nu ne-ar face dependenți de ruși ca South Stream sau moratoriul contra gazelor de șist. //

TAGS:

Comentarii 18

ARDINAS - 03-31-2013

Ex­trac­ția consumă multă ener­gie și apă; pot apărea scurgeri de metan, de fluid de fracturare sau chiar deșeuri radi­o­active din rocile fracturate, poluând pânza freatică, dacă puțurile nu sunt bine etan­șeizate; lichidul de fracturare poate fi de­versat necorespunzător; pot fi scăpări de metan (gaz cu efect de seră)

Răspunde

stelian - 09-27-2012

ce incerci sa ne spui, cucoana,ca activistii de la barlad actioneaza politic?! prefer sa depindem de Rusia in ceea ce priveste gazele, decat sa ramanem fara cel mai mare bazin acvifer de apa dulce din sud-estul Europei (Tulcea), pentru ca exact asta se va intampla in cazul fracturarii hidraulice. Explica-ne de ce sunt atatea tari care au respins metoda? Zi-ne si ce a facut Chevron prin Ecuador, Brazilia, etc. ca noi suntem mai neinformati si nu avem gugal. Tu esti cumparata, nu altii....

Răspunde

Mihai Oprescu - 08-29-2012

'In Statele Unite – cea mai bine guvernata tara din lume' Stimata doamna, ar fi bine sa va informati inainte de a minti sau sa prezentati sursele dvs daca mai scrieti un articol despre gazele de sist. Topul, conform Indicatorilor de Guvernanta Sustenabila, este urmatorul: Sweden 1 Norway 2 Finland 3 New Zealand 4 Denmark 5 Switzerland 6 Canada 7 Germany 8 Australia 9 Iceland 10 Netherlands 11 Luxembourg 12 United States 13 Sursa http://www.sgi-network.org/index.php?page=download_2011

Răspunde

Mihai Oprescu - 08-29-2012

Civilizat ar fi sa raspundeti tuturor comentariilor adresate dumneavoastra, nu doar celor care va sunt comode. Dar fiecare cu civilizatia lui, nu-i asa?

Răspunde

barladean - 08-14-2012

un singur lucru, in S.U.A. NU ESTE "cea mai bine guvernata tara din lume" restul e ok

Răspunde

Dorin Ionescu - 08-11-2012

Stimata Doamna Otilia Nutu, Ati pasit pe un teren periculos, al unui razboi cu urmari devastatoare pentru cei care-l vor pierde: sume uriase pe deoparte sau otravirea apei, aerului si solului pe de alta parte. Edificator este filmul documentar "GASLAND" de Josh FOX. La fel ca si in cazul "Rosia Montana" asistam si la o manipulare media platita de corporatiile interesate in exploatarea resurselor. Asa cum ati observat in articol, lupta in lume se duce pentru resurse naturale iar gazul natural este pe primul loc dupa parerea multor analisti.

Răspunde

Raul - 08-11-2012

"Dar International Energy Agency arată că ne costă doar cu 7% mai mult să eliminăm riscurile de mediu." Probabil in romania aia 7% se vor da pe spagi si efectele negative dezastruase pe care le-ai mentionat, ne vor afecta cu siguranta. Cand o sa traim intr-o tara in care coruptia nu o sa mai fie un factor decizional in acordarea proiectelor, si cand chiar se va vrea binele acestei tari, atunci cred ca vom incepe niste operatiuni riscante ca aceasta. Pana atunci prefer sa platesc mai mult pentru gazu rusilor decat sa intample ceva catastrofal.

Răspunde

John Galt - 08-10-2012

Vreau sa adaug un comentariu destul de relevant luat de pe internet in legatura de gazele de sist. Pentru ca aici e batalia principala – fara monopolul energiei detinut acum de Gazprom Rusia dispare,la propriu, in zece ani. Interesele in jurul acestui subiect sunt pur si simplu uriase, de viata si de moarte pentru ei. ing.Ion Văcaru Șisturile bituminoase se găsesc pe toate continentele Pe mapamond rezerva de șisturi se estimează la 25000 de miliarde de tone masă mineră. Conținutul mediu de țiței fiind de 10 % ,raportat la proba Fischer de laborator, acceptând un grad de recuperare de 80 % rezerva de țiței se ridică la 2000 de miliarde de tone. În țara noastră, la Anina, rezerva este de 3,5 miliarde de tone şi sunt șisturi bituminoase cărbunos, care au un conținut de țiței între 3-11 % cu o medie de 6 % Puterea calorifică de 1200 de kcal/ kg fiind dată atât de țiței cât şi de masa cărbunoasă, s-a hotărât ca valorificarea să se facă prin ardere în termocentrală pentru a produce energie electrică şi parțial pentru a produce țiței, gaze şi semicocs. Gazul şi semicocsul se ardeau în focarul centralei iar țițeiul rezultat se prelucrează. În cenușa de termocentrală, există 30-40 % oxizi de aluminul, ce urma să fie valorificată, înlocuind bauxita Înainte de a se trece la proiectarea cazanelor s-a ars la termocentrala de la Doicești o cantitate de 8000 de tone de șist în patru sorturi: brut,şi clasele granulometrice de 300; 200: 100 milimetri. În cadrul experimentărilor s-a constatat, că loturile au ars în aceleași condiții cu lignitul de Muntenia care ave o putere calorifică de 1800 kcal/ kg. S-a constatat că uzurile la instalația de măcinare au fost la șist de 15 grame pe tonă, iar la lignit de 19 grame; debitul mori pe șist de 27 tone pe oră iar pe lignit 11 tone; ne arsele la șist de 1 % iar la lignit de 30 %. Fata de acești parametrii este demn de luat în seamă că șisturile se macină mai fin şi viteza de ardere e mai mare. S-a mai constatat că pe unitatea de timp moara injecta în focar o putere calorifică orară de peste 32000 kcal pe șist, iar pe lignitul 19800 kcal / oră. Șistul a prezentat parametri mai buni decât lignitul. Vechea termocentrala de la Anina a funcționat pe mixte de Anina şi șist. Proiectanți cazanelor nu a ținut cont de rezultatele obținute la Diceşti, şi au supra dimensionat cazanele. La fel s-a procedat şi cu morile ventilator. Toate acestea nu au dus la oprirea centralei pe șisturi. Opriri a produs evacuarea uscată a cenuși Această problema a dus la oprire alimentării morilor cu șist şi trecerea pe gaz metan. Cenușa deversare după bandă, se împrăștia cu un buldozer, care de cele mai multe ori era îngropat în cenuşe: se impunea oprirea alimentări cu șist. Se mai spune,că în perioada funcționari termocentralei, orașul şi pădurea era îngropată în cenuşe. Este o minciună. Acest lucru nu s-a întâmpl

Răspunde

Cae Indru - 08-09-2012

Aham. Acum am inteles. Frica de cutremur.

Răspunde

Otilia Nutu - 08-09-2012

In SUA gazul de sist se exploateaza cel mai mult in Pennsylvania si in Texas. In Dallas, de pilda, exista exploatari sub scoli, cartiere de locuinte si chiar sub primarie.

Răspunde

nenea - 08-08-2012

in nord-vestul Romaniei se vor desfasura activitati de explorare pentru gaz neconventional de catre un consortiu (JV) format intre MOL si Expert Petroleum (70/30, cu MOL in calitate de operator) si de catre compania canadiana East West Petroleum (EWP), care a incheiat un parteneriat cu Naftna Industrija Srbije (NIS) – „singurul operator din sectorul sarb al Bazinului Panonic”, potrivit unui comunicat de presa recent al EWP. MOL si Expert Petroleum detin acorduri de concesiune pentru trei perimetre in Bazinul Panonic: Ex-1 (Voivozi), Ex-5 (Adea), si Ex-6 (Curtici), insumand o suprafata de 3.434 km2, banuite a avea shale gas. East West Petroleum (fosta Avere Energy, compania schimbandu-si denumirea in EWP in august 2010) detine acorduri de concesiune pentru patru perimetre de explorare in Bazinul Panonic: Ex-2 (Tria), Ex-3 (Baile Felix), Ex-7 (Periam) si Ex-8 (Biled), a cate 1.000 km2 fiecare. Explorarea acestor perimetre se va face impreuna cu NIS, o subsidiara a Gazprom Neft, cu care a fost finalizat acordul de tip farmout la inceputul anului. Compania partenera va fi operatorul de proiect si va suporta toate cheltuielile. JV-ul va avea structura de 85/15, in favoarea companiei din Serbia, iar participatia de 15% a EWP se va face pe baza raportata (“carried interest”). Dupa ratificarea acordurilor de concesiune de catre guvern, consortiul se va axa pe achizitia de date seismice si forarea a cel putin 12 sonde de explorare-evaluare. http://www.petroleumreview.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=48&Itemid=169 Deci o subsidiara a Gazprom va face explorari de gaze de sist in Romania, iar matale tot ii dai inainte cu lobbyul Gazprom.

Răspunde

Ion de la raion - 08-08-2012

La Barlad problema explorarii gazelor de sist a fost anuntata cu cativa ani in urma prin niste pliante care aveau menirea sa informeze despre aceste expolarari si exploatari ale gayelor de sist dar fiind fie traduse , fie tiparite in State, sunau oarecum atipic si nici nu au venit explicatii atunci de la diversi specialisti in ale maruntaielor pamantului! Aceste pliante au fost ignorate si chiar uitate inca de la emiterea lor. Odata cu acapararea demonstratiei anti Chevron de catre politicieni, spectacolul a devenit prea grotesc fiind adunati toti preotii din judet iar Societatea Civila mult trambitata fiind condusa de generalul Rotaru, o oarecare similitudine cu acel Dogaru de la Bucuresti care avea placile tectonice de la mansarda prea deranjate! O autonomie energetica ar fi oricand binevenita dar cu riscuri minime si nu cred ca este privita cu ochi buni de actualii furnizori de gaze naturale, cat si de politicienii nostri de mucava care au secretizat pentru o perioada documentele si apoi altii le-au desecretizat . Oare au secretizat si furtul masei lemnoase din judetele Harghita si Covasna, informatiile fiind clasificate si autorii ramasi anonimi? Pentru noi amestecul omului de afaceri Tender in acest caz reprezinta un grav prejudiciu iar politicienii de mucava tac malc, contractele sunt semnate si minciunile ne sunt servite zilnic de catre politicieni, la Barlad asa cum imi spunea un amic e mare nevoie de acea Sosea de Centura mult promisa de toti politicienii urcati la putere si care azi dorm!

Răspunde

un barladean - 08-07-2012

activistii de la barlad nu sunt implicati si in ceea ce priveste alte subiecte legate de mediu pentru ca...ghici? ne aparam viata si sanatatea, a noastra si a copiilor nostrii! Gazele ne vor afecta in mod direct si nu vrem asta, si vom face orice ca sa impiedicam acest lucru, iar gazprom...nu am auzit de el pana ce au inceput ziaristii sa debiteze prostii!! Dragi ziaristi si romani stiti de unde bem noi, barladenii, apa? in orasul nostru sunt peste 50 de pompe cu apa de izvor si ne ducem cu bidonul de 5 l la pompa si aducem apa acasa sa bem....nu vrem sa ne pierdem aceasta bogatie pentru niste interese ale americanilor, basescu&co. Iar pentru cei ce sustineti exploatarile ce ar fi sa va exploatati voi gazele din....ghici?

Răspunde

Dragos - 08-07-2012

Pai da,americanii exploateaza gaze de sist,dar ei nu le exploateaza la marginea orasului cum vrea sa faca Chevron,de exemplu la Barlad.Ei exploateaza gazul undeva in desert departe de civilizatie in care sa nu ii afecteze.

Răspunde

gogu - 08-07-2012

Imi pare rau de tine ca, dupa cum vad, nu stii pe ce lume traiesti.Gandesti in matca ta doar.Iesi afara si ai sa vezi ca ce se spune este total adevarat.Noi romanii am fost si vom fi la mana sferelor de interese la nivel mondial, in special EST si VEST.De aici si razboiul politic. Muritorii de rand sunt unelte. Suntem folositi!

Răspunde

Mihai Oprescu - 08-07-2012

Acesta e comentariul meu de mai jos fara diacritice. Rog moderatorul sa stearga mesajul precendent. 'Peste tot unde exista opozitie serioasa la gazul de sist exista si un lobby puternic al Gazprom' As vrea sa va informez, stimata doamna, ca nu am reusit sa detectez nici la mine, nici la colegii mei, urmele lobbyului Gazprom. Credeti ca e posibil ca el sa fie prezent preponderent in mintea dumneavoastra? 'Ajungand la Romania, nicio mobilizare a activistilor de mediu n-a fost mai serioasa decat cea contra explorarii rezervelor de gaz de sist' Complet fals. Cea mai mare campanie de mediu din Romania post-decembrista este Salvati Rosia Montana. Iar postacii RMGC reproseaza opozantilor ca nu se implica si in alte probleme ca gazele de sist... cam asta e pseudo-argumentul fiecarui fanatic al unei activitati poluatoare: 'de ce nu va preocupa alte probleme?'. 'nu mi-e clar de ce aceiasi activisti nu sunt la fel de vocali contra minelor de carbune poluante, contra termocentralelor care emit noxe si CO2 dincolo de limitele acceptabile in UE sau contra energiei ieftine de care beneficiaza marii consumatori capitalisti ca Mittal, Alro sau Interagro' Atitudinea civilizata ar fi fost sa ii intrebati, nu sa aruncati cu noroi in cel mai pur stil romanesc. 'Interesant protestul 'spontan' de la Barlad, de 5.000 de oameni, mai mult decat mitingul PDL cu autocare la Bucuresti. ' Dumneavoastra singura sustineti ca protestul a fost 'spontan' - nu organizatorii protestului - pentru ca apoi sa aruncati dubii asupra propriei afirmatii... oau, ce logica. Au fost mai multi oameni la protest decat la mitingul PDL din Bucuresti? Inseamna ca mai multi oameni din Barlad sunt contra gazelor de sist ca oamenii din Bucuresti ce sunt pentru PDL. Aceasta ar fi concluzia de bun-simt. Nu si pentru dumneavoastra, care preferati sa aruncati cu noroi pe post de argument.

Răspunde

Mihai Oprescu - 08-07-2012

'Peste tot unde există opoziție serioasă la gazul de șist există și un lobby puternic al Gazprom' As vrea sa va informez, stimata doamna, ca nu am reusit sa detectez nici la mine, nici la colegii mei, urmele lobbyului Gazprom. Credeti ca e posibil ca el sa fie prezent preponderent in mintea dumneavoastra? 'Ajungând la România, nicio mo­bilizare a activiștilor de mediu n-a fost mai serioasă decât cea contra explorării rezervelor de gaz de șist' Complet fals. Cea mai mare campanie de mediu din Romania post-decembrista este Salvati Rosia Montana. Iar postacii RMGC reproseaza opozantilor ca nu se implica si in alte probleme ca gazele de sist... cam asta e pseudo-argumentul fiecarui fanatic al unei activitati poluatoare: 'de ce nu va preocupa alte probleme?'. 'nu mi-e clar de ce aceiași activiști nu sunt la fel de vocali contra minelor de cărbune po­luante, contra termocentralelor care emit noxe și CO2 dincolo de limitele ac­ceptabile în UE sau contra energiei ieftine de care beneficiază marii consumatori ca­pitaliști ca Mittal, Alro sau Interagro' Atitudinea civilizata ar fi fost sa ii intrebati, nu sa aruncati cu noroi in cel mai pur stil romanesc. 'Interesant pro­testul „spontan“ de la Bârlad, de 5.000 de oameni, mai mult decât mitingul PDL cu autocare la București. ' Dumneavoastra singura sustineti ca protestul a fost "spontan" - nu organizatorii protestului - pentru ca apoi sa aruncati dubii asupra propriei afirmatii... oau, ce logica. Au fost mai multi oameni la protest decat la mitingul PDL din Bucuresti? Inseamna ca mai multi oameni din Barlad sunt contra gazelor de sist ca oamenii din Bucuresti ce sunt pentru PDL. Aceasta ar fi concluzia de bun-simt. Nu si pentru dumneavoastra, care preferati sa aruncati cu noroi pe post de argument.

Răspunde

Smaranda Nistor - 08-07-2012

Doar o observatie: probabil ca frica in fata unui posibil cutremur provocat de exploatarea gazelor de sist e la fel ca reactia in fata ideii de „accident de avion”. Sumedenie de oameni se tem sa zboare cu avionul, dar se suie fara grija la volanul automobilului, desi statistica demonstreaza ca al doilea mijloc de transport e infinit mai periculos decit primul. Si, in plus, frica motiveaza mai puternic decit rationamentul logic al eficientei.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22