Interceptările NSA în Europa au deja consecinţe politice serioase

Florin Diaconu | 29.10.2013

Pe aceeași temă

Scandalul interceptărilor realizate de NSA are toate şansele să crească în intensitate, afectând nu doar relaţiile externe ale SUA, ci şi percepţia opiniei publice asupra puterii şi ţelurilor Americii.

Este posibil ca telefonul cancelarului german An­­gela Merkel să fi fost ascultat de către ser­vi­ciile secrete ale SUA încă din anul 2002, afi­r­ma la sfârşitul săptămânii trecute Reuters, ci­tând un raport publicat în Der Spiegel. Raportul în cauză afir­mă şi că National Security Agency (NSA) conţine şi o struc­tură numită Special Col­lection Service (SCS). Iar SCS relata, într-un document da­tând din 2010, citat de Spie­gel, că are „o ramură de spi­onaj neînregistrată legal“ în cadrul Ambasadei SUA de la Berlin, precum şi că, dacă exis­tenţa şi dimensiunile operaţiunilor de in­terceptare ale SCS şi CIA ar deveni cumva pu­blice, s-ar produce „serioase pagube pentru relaţiile SUA cu un alt guvern“.

Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung a pu­blicat, la rândul său, un material din care re­zultă că preşedintele SUA, Barack Obama, n-ar fi ştiut nici cât de ample sunt dimensiunile interceptărilor realizate de NSA şi nici cine sunt cei monitorizaţi. Dacă această ipoteză se confirmă, atunci vom fi confruntaţi cu si­tuaţia, greu de înţeles, în care şeful celui mai puternic stat din lume a scăpat complet de sub control serviciile secrete, care nu mai func­ţionează ca instrumente îngrădite de lege, ci îşi stabilesc în mod dis­cre­ţio­nar agenda de lucru. Oricum, Obama şi-a cerut scuze încă de miercurea trecută, atunci când Angela Merkel l-a sunat ca să ceară lămuriri, afirmă o sursă din rândurile per­so­nalului cancelarului german, citată de Der Spiegel. Ceea ce se întâmplă acum nu re­pre­zintă însă decât un fel de vârf al icebergului. Încă de acum câteva luni apăruseră rapoarte – scrie Reuters – care indicau că NSA ar fi montat microfoane în clădiri de birouri unde lucrează înalte oficialităţi ale Uniunii Europene, precum şi că acelaşi serviciu secret american ar fi mo­nitorizat sau interceptat, doar „în Germania, într-o lună obişnuită“, cam „o jumătate de miliard de convorbiri telefonice, e-mail-uri şi alte mesaje scrise“.

În Europa, interceptările realizate de NSA au generat imediat reacţii iritate ale liderilor po­li­tici, ca şi ale presei. Cancelarul Merkel l-a su­nat, aşa cum am amintit deja, pe preşedintele Obama, pentru a cere explicaţii. Ştim că staff-urile ambilor lideri refuză, cel puţin de­ocamdată, să comenteze conţinutul exact al convorbirii în cauză. Cancelarul german a de­clarat însă, la Bruxelles, făcând trimitere la NSA: „E nevoie să avem încredere în aliaţii şi partenerii noştri... Şi repet, a-ţi spiona prie­te­nii nu e deloc acceptabil“. În cursul acestei săp­tămâni, Berlinul va trimite în SUA „şefi ai serviciilor de informaţii“ pentru „a căuta răs­punsuri“ la întrebările legate de activităţile NSA, mai relatează Reuters. „Momente de ten­siune“ au apărut, recunoaşte Departamentul de Stat, şi în relaţiile cu alte „state aliate“, din­tre care presa insistă asupra Franţei şi Italiei.

Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, a cerut deja, în mod explicit, ca urmare directă a scan­dalului interceptărilor efectuate de NSA, suspendarea negocierilor cu SUA pe tema unui acord de liber-schimb. „Există anumite stan­darde... care trebuie respectate, altfel nu are sens să mai discutăm unii cu alţii“, a spus Schulz.

Reacţii de protest faţă de activităţile NSA au avut loc şi în SUA. Sâmbăta trecută, sute de oameni au mărşăluit prin faţa Capitoliului, pur­tând pancarte pe care puteau fi citite in­scripţii de tipul „Opriţi spionajul în masă!“ sau „Scoateţi-l din priză pe Big Brother!“, relatează CNN şi BBC. Ştim şi că manifestarea a fost organizată cu implicarea directă a unei mari coaliţii ad-hoc, intitulată „Nu ne mai su­pravegheaţi!“, alcătuită din aproximativ 100 de ONG-uri şi companii; coaliţia a cerut deja Congresului SUA „să ia măsuri imediate pen­tru a opri“ interceptările şi monitorizările, pre­cum şi „să furnizeze o dare de seamă publică în legătură cu programele de colectare de date ale NSA şi FBI, transmite Reuters.

Rămâne de văzut, desigur, ce se va întâmpla în zilele imediat următoare, în condiţiile în ca­re Der Spiegel vorbeşte despre un document secret din 2010, care făcea referire la nu mai puţin de 80 de staţii de monitorizare şi in­terceptare ale NSA şi CIA, aflate peste tot în lume, inclusiv la Paris, Madrid, Roma, Praga, Geneva şi Frankfurt. The Guardian afirma, şi el, că NSA a monitorizat convorbirile te­le­fonice avute de „35 de lideri din întreaga lume“, după ce numerele acestora, împreună cu alte peste 160 de numere de telefon ale unor persoane importante din străinătate ar fi fost furnizate serviciului secret „de către o oficialitate din altă instituţie guvernamentală a SUA“. În aceste condiţii, scandalul in­ter­ceptărilor realizate de NSA are toate şansele să crească în intensitate, afectând foarte se­rios nu doar relaţiile externe ale SUA, ci şi percepţia opiniei publice asupra puterii şi ţelurilor Americii.

 

* Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi senior researcher la IDR.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22