Un candidat rupt de realităţile Americii. Marea problemă a lui Mitt Romney

Oana Armeanu | 23.10.2012

Pe aceeași temă

Deşi Partidul  Republican, în mod tradiţional, a susţinut libertăţile individuale, în ultimii ani a devenit dominat de dreapta religioasă, care a împins partidul către conservatorism social.

Preşedintele Obama se află în avantaj în urma celei de-a doua dezbateri pre­zi­den­ţiale televizate ce a avut loc în seara zilei de marţi, 16 octombrie, la Hofstra Uni­versity în New York. Son­dajele de opinie realizate de CNN şi alte canale de te­leviziune imediat după dez­batere au arătat că pre­şe­dintele Obama conduce cu câteva procente înaintea gu­vernatorului Mitt Romney. Deşi diferenţele în evaluarea performanţei celor doi can­didaţi au fost relativ mici, ele l-au ajutat pe pre­şe­din­tele Obama să-şi menţină avantajul elec­toral pe care cele mai multe sondaje de opi­nie i-l dau în statele-cheie precum Ohio, Wisconsin, Iowa şi Nevada.

Este legitim să ne întrebăm: în ce măsură dezbaterile televizate din­tre candidaţi influenţează re­zu­l­tatul alegerilor? Părerile sunt îm­părţite. Mass-media, analiştii po­litici şi publicul trăiesc intens spectacolul mediatic până imediat înaintea alegerilor. Studiile statistice, pe de altă parte, au ară­tat că impactul dezbaterilor este de scurtă durată, după care opinia publică revine la starea de dinaintea dezbaterilor. Cu alte cuvinte, dezbaterile nu influenţează, în ge­neral, părerea alegătorilor. Deşi milioane de alegători urmăresc dezbaterile (65 de milioane au urmărit cea de-a doua dez­ba­tere), cei mai mulţi o fac pentru a-şi sus­ţine candidatul preferat, la fel precum su­porterii unei echipe sportive urmăresc jocul pentru a-şi susţine echipa favorită. Impactul dezbaterilor asupra votului final este estimat a fi undeva între 1-3% şi îi afectează în principal pe alegătorii in­de­cişi. Impactul dezbaterilor poate fi esenţial numai în cursele foarte strânse.

Dezbaterea din 16 noiembrie a avut loc în­tr-un cadru mai puţin formal decât pri­ma, aşa-numitul Town Hall Meeting, în cursul căreia alegătorii au adresat direct întrebări celor doi candidaţi. Temele abor­date au vizat în principal politica internă, dar s-a discutat şi atacul asupra con­su­latului american din Benghazi. În sală au fost prezenţi 82 de alegători indecişi. În­trebările au avut un caracter mai personal, comparativ cu prima dezbatere, şi au vi­zat în mare măsură starea economiei. Prin­tre subiectele abordate au fost crearea de noi locuri de muncă, în particular pentru absolvenţii de universităţi. De asemenea, cei prezenţi şi-au exprimat îngrijorarea pri­vind continua pierdere de locuri de muncă către ţări unde forţa de muncă este mai ieftină. Diferenţele dintre can­didaţi au fost evidente. Romney s-a folosit de performanţa sa la compania Bain Ca­pital şi apoi ca guvernator al statului Ma­s­sa­chusetts, ca să se prezinte drept un bun manager al economiei şi un creator de lo­curi de muncă. Totodată, el a atacat per­formanţa economică a preşedintelui Oba­ma, spunând că jumătate dintre absol­venţii de colegiu nu găsesc locuri de mun­că şi că rata şomajului ar fi de fapt peste 10% (faţă de cifra oficială de 7,8%), dacă ar fi luaţi în calcul şi cei care renunţă la a mai căuta de lucru. Romney a menţionat, de asemenea, deficitul bugetar care a cres­cut de la 10 la 16 miliarde de dolari în timpul Administraţiei Obama. De data aceasta preşedintele Obama nu s-a lăsat mai prejos. Dacă în prima dezbatere el a părut obosit şi i-a lipsit verva ca­rac­te­ristică, în această dez­ba­tere a trecut la contraatac. El l-a acuzat pe Mitt Rom­ney că s-ar fi numărat printre cei dintâi care au investit în companii ce au dus la pierderea de locuri de muncă către China.

Din cea de-a doua dez­batere nu au lipsit nici gafele. Una din­tre întrebări s-a referit la reducerea ine­ga­lităţilor dintre bărbaţi şi femei pe piaţa muncii, unde femeile câştigă numai 72%, comparativ cu veniturile bărbaţilor. Pre­şedintele Obama a vorbit despre ex­pe­rienţa familiei sale, a dificultăţilor în­tâm­pinate de mama şi bunica sa, care şi-au crescut copiii şi în acelaşi timp s-au stră­duit să avanseze profesional, izbindu-se de prejudecăţile inerente epocilor res­pec­tive. Romney a vorbit despre încercările lui de a promova femei în posturi de con­ducere în timpul cât a fost guvernator de Massachusetts. El a povestit cum a luat legătura cu diferite organizaţii de femei pen­tru a i se recomanda femei com­pe­tente, iar aceste organizaţii i-au adus „do­sare pline de femei“. Nefericita sintagmă a stârnit multe zâmbete şi comentarii în mass-media şi se anticipează că îl va costa multe voturi pe Romney, în particular în grupurile de femei unde sondajele îl ară­tau în urma lui Obama şi unde avea ne­voie mai mare de voturi. Dincolo de a fi numai o alegere de cuvinte nereuşită, ea îl arată pe Romney o dată în plus a fi un candidat coborât parcă din trecut, rupt de realităţi şi care nu se poate conecta cu pro­blemele oamenilor. Mulţi alegători îl per­cep ca pe un candidat nepotrivit, care a sfârşit prin a face un deserviciu Partidului Republican. Într-o perioadă când în Ame­rica criza economică îi împinge pe mulţi alegători din clasa medie la nivelul să­răciei, averea lui Romney este estimată în jur de 200 de milioane de dolari. Dacă es­te ales, va fi cel mai bogat preşedinte pe care America l-a avut vreodată. Deşi re­li­gia sa mormonă nu a fost adusă prea mult în discuţie în timpul campaniei electorale, ea contribuie la izolarea sa faţă de valorile marii majorităţi a americanilor.

Dezbaterea din 16 octombrie, ca şi cea dintre candidaţii Joe Bi­den şi Paul Ryan la funcţia de vicepreşedinte, a arătat se­ri­oase probleme în platforma Par­tidului Republican. Partidul Republican reprezintă alegătorii de dreapta şi este în favoarea unui rol cât mai limitat al gu­vernului în economie. Deşi partidul în mod tradiţional a susţinut libertăţile in­dividuale, în ultimii ani a devenit dominat de dreapta religioasă, care a împins par­tidul către conservatorism social. În timp ce societatea americană devine din ce în ce mai diversă şi mai tolerantă la di­versitate, Partidul Republican a răspuns acestor trans­formări sociale, respingându-le şi foca­li­zându-se asupra unor valori ale tre­cu­tu­lui. În mod special generaţiile tinere şi femeile aflate pe piaţa muncii nu se simt reprezentate de actualul Partid Republican şi de vederile lui stricte pri­vind avortul, fa­milia şi religia. În alegerile prezidenţiale din 2008, de exemplu, 65% dintre tinerii sub 30 de ani şi 56% dintre femei au votat pentru preşedintele Oba­ma. Minorităţile etnice, de asemenea, votează în mai mare măsură cu candidaţii democraţi. 67% din populaţia de origine hispanică a votat în 2008 cu preşedintele Obama. Acest lucru se datorează poziţiilor stricte pe care Par­tidul Republican le-a adop­tat faţă de imi­graţie, în special pri­vind imigranţii ilegali. La o întrebare pri­vind obţinerea cetăţeniei de către imi­granţii aflaţi în Statele Unite, Mitt Romney s-a exprimat în favoarea au­to­deportării imigranţilor ilegali, cu po­si­bi­litatea creării unei căi către cetăţenie pen­tru copiii aces­tora. El a susţinut totodată legea con­tra imigrării ilegale, adoptată de statul Ari­zona, una dintre cele mai stricte din Ame­rica. Preşedintele Obama, pe de al­tă par­te, propune ca imigranţilor ilegali să li se deschidă în viitor o cale către ce­tă­ţe­nie, cu excepţia celor care comit infrac­ţiuni.

Problema taxelor şi a deficitului bugetar a revenit şi în această a doua dezbatere. Pre­şedintele Obama a fost mult mai incisiv decât în prima întâlnire, iar cei doi can­didaţi s-au atacat reciproc cu cifre şi sta­tistici. Problema porneşte de la reducerile de taxe introduse de către fostul pre­şe­dinte George W. Bush şi care au fost ex­tinse de către Barack Obama ca parte din pachetul său de stimulare a economiei după criza economică din 2008. Pentru ur­mătorii patru ani, preşedintele Obama vrea să menţină reducerile numai pentru familiile cu venituri medii şi joase, dar să le crească pentru cei cu venituri peste 250.000 de dolari pe an, pentru a creşte veniturile bugetare şi a reduce deficitul. Mitt Romney, pe de altă parte, doreşte să menţină reducerile pentru toate ca­te­go­ri­ile, indiferent de venit, pentru a obţine o creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă. Problema deficitului bu­getar a dus la un schimb de replici aprins între cei doi candidaţi. Romney l-a atacat pe Obama privind creşterea deficitului în ultimii patru ani. Obama l-a contraatacat pe Romney, argumentând că politicile aces­tuia de reducere a taxelor şi de cre­ş­tere a cheltuielilor militare vor mări şi mai mult deficitul.

Performanţa mai bună a pre­şe­dintelui Obama în cea de-a do­ua dezbatere, precum şi avan­tajul pe care acesta îl are în son­dajele de opinie îl situează în acest moment pe Obama în fruntea cursei pentru preşedinţie, dar lucruri ne­pr­evă­zute pot interveni în cele două săptămâni rămase până la alegeri. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22