Documente ale CPEx din 1977

Stenograma sedintei Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR din 30 martie 1977 este un docu­ment exceptional din mai multe puncte de vedere.

In primul rand pentru ca teme de aceasta natura, mis­carea Goma, actele de disidenta ale lui Vlad Georgescu, nu sunt abordate de obicei in cadrul CPEx. Dar N. Ceausescu, evident enervat de amploarea adeziunilor la scrisoarea deschisa adresata conferintei post-Hel­sinki de la Belgrad si de aparenta ineficacitate a Securitatii, decide sa se treaca la masuri drastice la care vrea sa-i asocieze si pe ceilalti membri din condu­ce­rea superioara a partidului.

In al doilea rand, acest document stabileste cu clari­ta­te responsabilitatile respective in declansarea represiunii. Nicolae Ceausescu este cel care decide arestarea lui Vlad Georgescu (“le-am dat aprobare sa-l aresteze”) si care preconizeaza condamnarea acestuia (“sa-l trintim 20-25 de ani si sa munceasca pentru a invata istoria mai bine”). Tot el este acela care “indica” Securitatii cum sa lichideze miscarea Goma (“... intrerupt telefonul, orice legaturi, cum in­cearca sa ia legatura cu ambasadorul, arestat public pentru spionaj si trimis in judecata. Fara nici un fel de discutie si cu toti sceilaltit care vor pro­ceda asa.”). Pentru semnatarii care nu se dezic: “sa fie pusi in colectivul de intreprindere in discutie, ju­decati si ce vor hotari muncitorii. Daca vor sa-i bata, sa-i bata”. Judecata “libera”, orchestrata si dirijata de “organele de securitate respective” si de “o comisie de partid in fiecare judet”. N. Ceausescu re­venea deci la o practica pe care el o cunostea bine din anii 1950, aceea a proceselor publice inscenate pen­tru demascarea “dusmanilor de clasa”.

In al treilea rand, stenograma pune in lumina re­la­tiile de subordonare ale Securitatii, “bratul inarmat al re­volutiei”, fata de partid. N. Ceausescu este evident “con­ducatorul suprem”. El se declara profund nemul­tu­mit de “organele noastre de securitate”, care “nu si-au facut datoria in nici un fel”, nici la nivel central, nici la nivel judetean si nu se sfieste sa-i trateze pe cei de la Interne - stigmat in gura lui - drept niste “pro­topopi”. La sedinta, participa, desi nu este desemnata nominal, “intreaga conducere, pana la sefii de sectie din ministerul de interne”. In stenograma apare doar numele lui Nicolae Plesita, general sef al Di­rec­tiei de Securitate, prim-adjunct al ministrului, care a con­dus anchetele si persecutiile impotriva lui Paul Goma si a celorlalti semnatari. Toti, admonestati, se ri­dica slugarnic in picioare in frunte cu ministrul. Partidul conduce: N. Ceausescu numeste o comisie forma­ta din cinci membri ai CPEx, Ilie Verdet, prim-vice­pre­se­din­te al Consiliului de Ministri, Ion Stanescu, viceprim-ministru, secretar al CC, sef al Sectiei pentru probleme militare si de justitie, Cornel Burtica, secretar al CC care coordona Sectia de propaganda, Dumitru Popescu, presedinte al Comitetului de stat pentru cultura si arta, si ministrul de Interne Teodor Coman, care pri­mes­te sarcina sa-i “raporteze zilnic” cum se aplica ma­su­rile de represiune pe care le ordonase. Subordonarea Securitatii “organizatiilor de partid” este subliniata de N. Ceausescu si pe plan judetean.

Acestea fiind spuse, responsabilitatea Securitatii nu poate fi redusa numai la un rol de simplu executant. Ea furniza informatiile pe baza carora erau luate deciziile. Comisia Prezidentiala nu a avut acces la aceasta sursa primordiala: rapoartele zilnice pe care N. Ceau­ses­cu le primea si care erau depozitate probabil la Directia V.

In al patrulea rand, acest document aduce inca o proba concludenta a faptului ca N. Ceausescu era inca­pa­bil de orice deschidere si nu era dispus la nici o concesie, ca sa nu mai vorbim despre instaurarea unui dia­log cu niste cetateni care nu cereau de fapt decat res­pectul unor drepturi garantate de Constitutie. In nici un moment nu se pune problema continutului scrisorii deschise adresate Conferintei de la Belgrad si a motivatiilor semnatarilor ei. Pentru N. Ceausescu aces­tia nu pot fi decat niste “magari”, “derbedei” sau “imbecili”, niste “elemente declasate”, care trebuie pedepsite fara crutare, conform “umanismului revolutionar”, pentru “manifestarile lor dusmanoase”. El este la unison cu Elena Ceausescu (contrar legendei ce mai circula inca, cu “El” bun si “Ea” rea) si urmat fara cracnire de conducerea partidului. Cat despre ce credea realmente N. Ceausescu despre drepturile omului si ale ce­tateanului - cuprinse in Actul final al Conferintei pen­tru Securitate si Cooperare in Europa, semnat de el in­­susi in august 1975, la Helsinki, alaturi de alti 34 de sefi de stat - putem descoperi in stenograma sedintei CPEx din 16 februarie 1977. Este singurul document din acest fond in care mai apare mentionat Paul Goma, caracterizat de N. Ceausescu, cu umor involuntar, caci de­finitia i s-ar fi potrivit ca o manusa lui insusi cu vreo 35 de ani in urma, drept un “derbedeu scaret a stat si in inchisoare”. Dreptul de a exprima o opinie diferita de cea oficiala, libera circulatie a persoanelor, emigrarea (in special prin reunificarea familiilor sau prin ca­sa­to­rii cu cetateni straini) erau considerate drept “probleme minore”  utilizate de “agenturi”  si “cercuri” “fas­ciste”, “te­roriste”  si “reactionare” pentru a submina regimul co­­mu­nist.

In fine, documentul din 30 martie, 26 de zile de la cutremurul devastator din 4 martie, se deschide cu o fraza soc, care arata ce soarta rezerva N. Ceausescu Bu­curestiului. Vom dezvolta aceasta tema intr-unul din nu­merele viitoare ale revistei 22.

Mentionez ca accesul la documentele pe care le publicam aici (este de asemenea cazul textului extras din carnetele Elenei Ceausescu)  a fost posibil in cadrul cercetarilor intreprinse de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Ele au fost utilizate si analizate in capitolele din Raportul final pe care le-am redactat impreuna cu Dragos si Cristina Petrescu.

Arhiva Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, Nr. 1078, 17.V.1977

Stenograma sedintei Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, 30 martie 1977

Au participat tovarasii: Nicolae Ceau­sescu, Emil Bobu, Cornel Burtica, Elena Ceausescu, Gheorghe Cioara, Lina Ciobanu, Ion Dinca, Emil Draganescu, Ion Io­nita, Petre Lupu, Manea Manescu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheor­ghe Pana, Ion Patan, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Leonte Rautu, Iosif Uglar, Ilie Verdet, Andrei Stefan, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Vasile Patilinet, Ioan Ursu.

Tov. Nicolae Ceausescu: Sa stiti ca daca demolam tot Bucurestiul, va fi frumos. Am fost aici vis-a-vis unde este blo­cul acesta, cu sportul. Acesta trebuie mu­tat la 23 August. Ce fel de sport este acesta? Toti trebuie mutati rapid acolo. Nu se poate una ca asta.

Tov. Elena Ceausescu: Este mare cla­direa, este imensa.

Tov. Nicolae Ceausescu: Este o con­structie destul de buna. Pana una alta sa stea pe teren, la cluburile mun­ci­to­resti in judete. Sa stea la cluburi pe teren.

Nu avem nevoie de functionari; toata ac­tivitatea sa se desfasoare acolo. Fe­de­ratia, antrenorii sa stea pe stadion. Ti­nem sa avem functionari la federatie.

Sa vedem de ce am convocat se­­­din­ta. In legatura cu unele probleme pri­vind activitatea magarului acesta de Goma, care continua sa ia legatura prin telefon, si acum, la Europa Libera, s-a pu­blicat o lista cu aproape 180 de oameni care au semnat-o.

Tot felul de oameni sunt. Nici unul nu este cunoscut; este si asta adevarat. Aici este, inclusiv un antrenor Horvath Con­­stantin. Nu-l cunoasteti. Asta in­­seam­­na ca organele noastre de securitate nu si-au facut datoria in nici un fel, desi ne-au spus ca ei urmaresc si stiu fiecare miscare a lui Goma. Am aflat ca alaltaieri seara a fost la ambasada americana si intretine legatura cu ambasadorul. De altfel, ieri, tovarasii au arestat un istoric, pe Vlad Georgescu, de la Institutul acesta de istorie.

Tov. Cornel Burtica: Institutul de stu­dii sud-est europene.

Tov. Nicolae Ceausescu: Tot institut de istorie este, si, care intretine le­ga­turi de spionaj cu americanii si direct cu am­basadorul american.

De altfel, acesta este un magar, asa de ultima speta si eu le-am dat aprobare sa-l aresteze, dar cu intarziere, dupa ce a depus documentele, cu intarziere, la am­basada americana.

De ce trebuia sa stati sa depuna documentele. Avem din acest punct de vedere niste carente foarte serioase in activitatea organelor noastre de securitate. Pentru ca aceasta, indiferent de ele­­mentul declasat care este, trebuia de la inceput, ca si in cazul altora, de comu­nicat organizatiilor de partid judetene, tre­­buia actionat cu fermitate. Nu s-a fa­cut nimic.

Tovarasii mi-au spus: “Am mai inregistrat, stim noi cate ceva”! Nu se poate sa stam asa; s-a introdus un spirit nu stiu cum dracu sa-l numesc, dar parca sunt niste protopopi la interne.

Problemele umanitare, problemele uma­­nismului revolutionar, presupun inclusiv masuri ferme impotriva oricaror ma­nifestari dusmanoase care lovesc in interesele poporului, ale clasei muncitoa­re.

Am spus, nu o data, ca mai sunt elemente deplasate pe care de asemenea, nu le poti folosi. Sigur, ca lumea, atmosfera generala, si astazi mergeau femei, batrani, tineri, iti dadeau flori, dar pe lan­ga cele 21 si ceva de milioane sunt si niste derbedei si vor fi si peste 100 si peste 200 de ani. Impotriva acestora, a sta cu mainile in san inseamna a da dovada de lipsa de umanitarism. Nu il in­­teleg pe Coman si nici pe ceilalti de la in­terne. Stati jos, nu prin ridicarea in picioare se solutioneaza problemele. Mi-e imposibil sa inteleg acest lucru.

Am convocat intreaga conducere, pana la sefii de sectie din Ministerul de Interne, din directiile acestea, pentru ca trebuie sa punem foarte serios ordine aici. In primul rand, trebuie pus capat oricaror activitati si legaturi ale lui Goma cu orice legaturi cu ambasade straine. Trebuie arestat si trimis in judecata pentru spionaj.

In general, trebuie sa atrag atentia ca chiar niste activisti ai nostri, care in­­tretin legatura cu reprezentante straine, ambasadori chiar, s-a creat la mese o stare de liberalism, desi avem o lege care interzice orice legatura cu strainii, decat prin organismul nostru si convorbirile nu se fac decat in mod organizat si in prezenta a unei alte persoane, chiar daca cineva stie bine limba. Nu se respecta, insa, acest lucru. Trebuie sa interzicem complet sa se mearga la ambasadele straine. Iar la receptii cei care au aprobare.

Sunt unii tovarasi pe care ii gasesti la toate receptiile, cum este Mihnea Gheor­ghiu, care sta toata ziua la receptii si la cloaca. Trebuie cu hotarare pus capat unor asemenea stari de lucruri. Sa se discute clar, cu activul, incepand de astazi si maine, cu activul central, in conformitate cu legea si cine o incalca, fara nici un fel de autocritica, imediat scos din munca, sanctiuni de partid si trimis in fabrica, la munca. Sa terminam cu aceasta indisciplina.

Mai sunt unii care o fac pe oamenii atotstiutori, pe oamenii un fel de “mecena”, care apar ca sprijinitori ai artei, ai culturii, poarta discutii libere, pana cand sunt gata sa mearga si in piata sa discute. Trebuie si aici sa punem capat. Am mai discutat. Orice activist de partid, care discuta in afara organizatiilor, va fi imediat sanctionat prin scoaterea din mun­ca. Indiferent cine este. Nu am ajuns un grup mic-burghez. Suntem un partid revolutionar si cine nu se supune disciplinei revolutionare trebuie sa traga consecintele. Nu putem sa admitem nici un fel de indisciplina si dezordine. Daca au ceva de spus sa spuna in organizatia unde isi desfasoara activitatea. Oricine va discuta aceste lucruri in afara, trebuie sa punem capat si sa traga invata­min­te. Indiferent ce probleme discuta: politice, economice, trebuie facute numai in organizatiile de partid. In afara, trebuie sa explice si sa sustina politica generala a partidului.

Aceasta este o obligatie elementara. ABC-ul de a fi membru al Partidului Comunist Roman si, cu atat mai mult, de a fi activist al  Partidului Comunist Roman.

Intr-un sir de domenii, sa revedem cum este si cu Institutul acesta de istorie. S-au aciuit tot felul de elemente deplasate. Nu vor lucra decat comunistii care au o pozitie ferma pe linia generala a partidului.

Iata, la acesta, tovarasii au gasit o lu­crare la el despre istoria P.C.R., din ce pe­rioada?

Tov. Teodor Coman: Din 1944 pana in 1977.

Tov. Nicolae Ceausescu: In care era intreaga politica a partidului. Acum ca il plateam, institutul acesta a scris al­ta lucrare. Cum ii zice?

Tov. Nicolae Plesita: “Ciuma lui Caragiale”, o parodie in legatura cu acest caz, cu cutremurul din zilele noastre. Ca­lom­niaza grav politica partidului, legata de eforturile de redresare ale economiei noastre.

Tov. Nicolae Ceausescu: Si sa-i dam acum “ciuma”, sa-l trantim 20-25 de ani si sa munceasca pana o invata is­toria bine. Asa sa le facem la toti acestia, imbecili; nici un fel de inima fata de asemenea oameni.

Tov. Elena Ceausescu: Sa folosesti si acest prilej, este o calamitate naturala, sa-l dai pe seama partidului, este inadmisibil, este un ticalos. Libertatea este libertate, dar pentru a-si bate joc de popor, de eforturile lui, pentru acestia nu exista nici un fel de libertate.

Tov. Nicolae Ceausescu: Trebuie lo­viti, propriu-zis, fara crutare.

Aceasta ca masura generala, to­va­rasi, care sa fie luate peste tot unde avem asemenea oameni. Sa discutam pe aceea, care nu au asemenea mani­fes­tari, sa-i facem sa inteleaga, sa-i de­ter­minam ca fiecare sa-si vada de treaba acolo unde este pus.

Cu acesta care este aici, cu Goma, nici un fel de miscare. Intrerupt telefonul, orice legaturi, cum incearca sa ia le­gatura cu ambasadorul, arestat public, pentru spionaj si trimis in judecata. Fara nici un fel de discutii si cu toti care vor proceda asa.

Acestia care sunt pe lista aceasta, cu organele de securitate respective, o co­misie de partid in fiecare judet, sa stea de vorba cu ei, sa se vada daca este asa sau nu, pentru ca nu s-a stat de vorba cu nici unul si sa se procedeze in raport cu pozitia pe care o vor avea. Chiar daca este asa cum se spune aici ca i-a dat telefon, sa fie pusi in colectivul de intreprindere in discutie, judecati, si ce vor hotari muncitorii. Daca vor sa-i bata, sa-i bata. Sa-i lasam, intr-adevar, pe oameni sa-i judece si aici care se dovedesc asa, nu pot ramane in intreprinderile respective.

Aici, comisia cu Verdet, Stanescu, Burtica, Popescu si ministrul de interne, ma refer la cadrul acesta, sa analizeze toate aceste probleme si sa urmareasca cum se aplica aceste masuri. Imi raporteaza zilnic.

Am pus aceste probleme aici, la Comitetul Politic Executiv, pentru ca este vorba de probleme de munca, de partid, de masuri de partid si cu aceasta trebuie sa incetam cu activitatea de propaganda. Sigur, organele de securitate isi fac datoria pe linia lor in conformitate cu legile. Trebuia sa-si faca, pentru ca eu nu sunt multumit de felul cum s-a actio­nat si consider ca nu si-au facut datoria. Aceasta in legatura cu problema aceasta. Pe urma vreau sa mai trec la un aspect.

Spuneti ce parere aveti? Daca sunteti de acord.

Tov. Dumitru Popescu: Cu ambasa­dorul american trebuie sa se mai discute.

Tov. Nicolae Ceausescu: Da. Sigur, daca cineva are o alta parere, rog sa o spuna aici. Suntem de acord, da. Sa nu spuna nimeni ca am avut alte pa­reri si nu am fost ascultat. Daca are alta parere il rog sa spuna aici si sa hotaram aici.

Cine are alta parere?

Nu sunt alte pareri.

In legatura cu problemele ridicate alal­taieri cu emigrarea. Am dat deja to­va­rasilor din secretariat, care se ocupa cu domeniul acesta, nu la toti, Verdet, Burtica, Popescu, Andrei, Stanescu si ministrul de interne, sarcina de a clarifica bi­ne si de a spune raspicat, de a fi o linie foarte clara: nu se da nimanui autorizatie de emigrare. Se lichideaza orice autorizare. In afara de cazurile exceptionale. Problema reunirii familiilor, care realmente inseamna familie, care este pre­va­zuta in legile noastre pana la gradul 3-4, unde este vorba de reuniune si, s-a demonstrat, ca prin comisia de partid le solutioneaza in general intr-un spirit de intelegere pentru a veni in intampinarea acesteia. Si, am spus, ca pe linia aceasta un sir de masuri de propaganda pe linia partidului, presei, radioului, televiziunii.

Daca si asupra acestor probleme sun­tem de acord cu totii?

Tov. Cornel Burtica: Sa indicati sa se intruneasca si Consiliul nationali­ta­ti­lor.

Tov. Nicolae Ceausescu: Am stabilit pentru saptamana viitoare, insa ma­su­rile acestea sunt si pe linia politica.

Tov. Petre Lupu: Poate ar trebui mai bine concretizat cadrul familiei.

Tov. Nicolae Ceausescu: Noi avem o lege care prevede pana la gradul 2-3, chiar si in codul muncii.

Tov. Petre Lupu: Codul familiei este prea direct.

Tov. Nicolae Ceausescu: Noi avem o lege. Este o lege speciala in materie si aceasta este valabila. Aici sunt parintii si copii. Nu merg nici la frate si nici la var. Acesta nu se poate duce la frate; nu­mai daca este minor atunci merge la fra­te, la intretinere, si, daca, nu are pe ni­meni.

Tov. Teodor Coman: Si la casatorii la fel.

Tov. Nicolae Ceausescu: Si aici tre­buie sa desfasuram o munca. Cand cine­va este chemat, sa inteleaga ca gaseste si aici, barbati si femei sunt destui aici.

Numai pentru aceasta am convocat, pentru ca sedinta propriu-zisa o s-o facem pe marti.

Trebuie sa discutam un sir de proble­me legate de Congresul taranimii si alta legata de retributie, asa cum am stabilit sa le pregatim, ca sa realizam cresterea cu 30 la suta a retributiei si o serie de pro­bleme cu pensiile taranimii. O sa le ve­deti cand suntem gata.

Sunteti de acord. Cu aceasta am terminat sedinta.

Stenograma sedintei Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, 16 februarie 1977

Tov. Nicolae Ceausescu: (...) Legat de securitatea europeana, ma gandesc sa luam o pozitie ceva mai ferma fata de toate aceste actiuni ale unor cercuri reac­tionare, ale unor agentii de presa, care incearca sa abata preocuparile de la securitatea europeana pe probleme minore, pe probleme de sprijinire chiar a unor elemente reactionare, sa reactiveze o serie de agenturi straine. De exemplu, insasi problema casatoriilor nu este decat o diversiune si are un tel bine determinat, de a sustrage atentia de la pre­o­cuparile fundamentale. Sigur, nu stiu daca incercarea care o fac unii de a lega Romania de Cehoslovacia sunt numai din acestia sau sunt si din partea altor “agenturi”. Pana si Romania, care este considerata mai liberala, este pusa in discutie. Cred ca activizarea acestor cercuri este mai complexa. Asa observ eu. Mai cu seama mi-a sugerat aceasta si articolul din “Rude Pravo” din Bratislava, ca trebuie luata apararea Romaniei, ca iata saraca Romania este pusa pe ace­lasi plan cu Cehoslovacia. Si se lucreaza la ordine!

Cred ca in acest sens trebuie sa respingem si sa luam pozitie asupra acelor cercuri care reactiveaza organizatiile fas­ciste, teroriste, pentru ca realmente asa este. La noi l-au gasit pe Paul Goma, care este un derbedeu, a stat si in inchisoare.

Trebuie sa luam atitudine mai ferma si fata de unii corespondenti straini. Trebuie sa-i poftim sa faca bine sa-si vada de treaba. Uneori sa le cerem sa intram si noi in contact cu comunistii de stanga din R.F.G., pentru ca acestia sunt mai activi. Pe cei care i-au suspendat din in­­va­tamant, poate ar trebui sa le ia lor un interviu. Aceste probleme ar trebui ca pre­sa noastra sa le prelucreze. Noi ar trebui sa fim putin mai ofensivi in aceas­­ta directie. Presa noastra nu este destul de activa in privinta aceasta. Nu este vorba sa aparam masurile din Cehoslovacia, pentru ca au alt caracter, dar nici nu trebuie sa admitem ca la adapostul acesta sa se reactiveze cercurile fasciste, reactionare.

Tov. Janos Fazekas: E bine asa.

Tov. Nicolae Ceausescu: In general, va trebui sa fim ofensivi.

Maine la ora 10.00 incepe consfa­tui­rea aceasta.