De același autor

Aş semnala mai întâi că, dacă afirmaţiile despre rege ale preşedintelui Băsescu au fost primite în ţară cu indignare, uneori îndreptăţită, alteori complet ridicolă, cele legate de „treceţi Prutul“, precum şi de replica rusească s-au bucurat de destulă reţinere. Motivul, cred, este acela că pentru foarte mulţi români mareşalul Antonescu se bucură încă de un statut privilegiat, fiind considerat, dacă nu chiar un erou, măcar, cum se spune, o „figură tragică“. Spusele iniţiale ale preşedintelui au fost, aşadar, populare în multe cercuri, lucru pe care mulţi critici ai săi îl ştiu. Crin Antonescu, care a cerut iertare regelui în numele tuturor românilor (nu ştiu cu ce autoritate), nu s-a grăbit să facă acelaşi lucru în numele tuturor celor masacraţi în timpul războiului din pricina nesăbuinţei mareşalului – ruşi, ucraineni, dar şi români, soldaţi români, morţi pe front cu sutele de mii sau căzuţi prizonieri. Asta, bineînţeles, în afara celor circa 300.000 de evrei şi 20.000 de ţigani ucişi în Holocaust!
Aşa cum spuneam, preşedintele şi-a nuanţat totuşi spusele, neasumând un război de cucerire. E foarte bine. E păcat însă că n-a făcut un pas în plus. Dacă tot a vorbit, preşedintele ar fi putut, de pildă, să ceară iertare „istorică“ în numele poporului român, de exemplu, pentru miile de evrei, ruşi şi ucraineni ucişi în represaliile de la Odesa, urmare a atentatului care a distrus clădirea Statului Major român, dar ar fi trebuit să exprime regrete şi pentru soldaţii români inutil măcelăriţi la Cotul Donului şi, în general, pentru cei peste 500.000 ucişi în toată campania absurdă din URSS.
Ştiu, mi se va spune că Rusia nu are niciun drept, după cele comise de URSS, să protesteze. Ba are (deşi nu şi în termeni brutali şi neaveniţi, mai ales după revenirea preşedintelui în interviul de la Naşul), chiar dacă regimul sovietic a fost criminal, ca şi cel introdus de ea în România. Că România s-a angajat în 1941, la ordinul lui Ion Antonescu, într-o campanie agresivă şi imorală, că soldaţii români s-au purtat adesea odios, ucigând şi jefuind civili pe rupte, încât până şi aliaţii germani se arătau îngrijoraţi de dezordinea produsă, rămâne un fapt încă neasimilat la noi şi pe care istoria precedentă îl poate explica, istoria ulterioară îl poate circumstanţia, dar nimic nu-l poate justifica.
Voi spune acum două vorbe şi despre afirmaţiile lui Traian Băsescu privitoare la semnificaţia abdicării regelui din 1947. Desigur, preşedintele a fost profund nedrept declarând abdicarea „o trădare a interesului naţional“ şi calificându-l pe Mihai „slugă la ruşi“. Regele n-a fost trădător şi slugă, dar n-a fost nici erou, aşa cum ar vrea unii să-l portretizeze. În timpul războiului, nu a găsit niciun cuvânt să protesteze public, când evreii şi ţiganii – cetăţeni români – au fost masacraţi şi deportaţi. (În schimb, mama sa, Regina Elena, a protestat pe lângă mareşal, motiv pentru care a şi primit titlul de Drept între popoare de la Yad Vaşem.) Nu şi-a pus steaua galbenă în piept, precum Regele Christian al Danemarcei aflate sub ocupaţie germană. Nu a ieşit voluntar să participe la munca obligatorie, impusă de regim evreilor. E adevărat că în august 1944 a jucat un rol important şi salutar în răsturnarea regimului Antonescu şi salvarea a ceea ce se mai putea salva din ţară, iar pentru acest moment, neamintit de preşedinte, s-ar cuveni să i se acorde respect deplin, chiar dacă a fost răsplătit şi cu o medalie de la Stalin. Totuşi, comportamentul regelui în diferite circumstanţe a avut ceva din flexibilitatea comportamentului naţional: a fost supus lui Antonescu, cât timp acesta era victorios; a prezidat răsturnarea lui când armata era demoralizată şi ruşii erau aproape să invadeze ţara, a încercat să reziste comuniştilor cât timp s-a crezut susţinut de anglo-americani, dar a abdicat îndată, punându-se pe sine şi pe apropiaţii săi la adăpost, atunci când totul s-a isprăvit. Chiar şi în anii din urmă, s-a arătat conciliant şi flexibil – poate prea mult –, atunci când Ion Iliescu a acceptat să-i retrocedeze un palat. Cred că Traian Băsescu a simţit corect această „flexibilitate“, chiar dacă a exprimat-o nefericit. La urma-urmelor, nimeni nu e vinovat că nu e erou.
Morala scurtă a acestei istorii: preşedintele are dreptul, desigur, să-şi exprime opiniile despre trecut. Dar nu orice opinie despre trecut convine preşedintelui.
Morala mai lungă: spusele preşedintelui, dar şi o mulţime de reacţii sau de tăceri arată că nu am reuşit încă să privim trecutul cu rigoare şi onestitate, trăgând învăţăturile cuvenite. Am aşteptat să ne ceară alţii să recunoaştem Holocaustul, iar criminalitatea comunismului, declarată oficial de preşedinte printre huiduieli, este azi pusă la îndoială de mulţi concetăţeni, care susţin că „pe atunci era mai bine“. Aşteptăm în continuare să ne spună alţii cum să ne citim trecutul, cum să fim democraţi, cum să respectăm drepturile omului. Ne adaptăm, de bine, de rău, şi mai curând de rău, la vremuri. Pe scurt, trestia pare a fi modelul naţional, şi asta chiar fără să fie, vorba lui Pascal, una prea de tot „gânditoare“! //
Citeste si despre: Ion Anotnescu, trecerea Prutului, regele Mihai, Cotul Donului, amendament.
Comentarii 34
Dumitru Daniel - 07-25-2011
Mi se pare absolut amuzant cum afirmatiile lui Basescu sunt analizate si disecate, unii gasind adevaruri printre cele balmajite de ilustrul presedinte. Cati v-ati pus intrebarea daca era un moment oportun , si daca exista un context favorabil unei asemenea declaratii? Care erau avantajele si dezavantajele unui asemenea discurs in evolutia imediata sau pe termen lung in relatiile cu Rusia? Cand interesele meschine de politica interna afecteaza si implica politica externa atunci avem un presedinte troglodit si grobian care nu isi justifica pozitia. Diplomatia domnilor este o arta, iar Basescu este o gluma proasta. Halal!
RăspundeOmisiune de denuntz - 07-10-2011
@ Dan B ~ : " Andrei Plesu, poate cel mai mare scriitor de limba romana al ultimilor 30-40 de ani isi declara "dezamagirea ireversibila". In aceleasi pagini de ziar, un editorialist se napusteste asupra lui Gabriel Liiceanu si il incadreaza la omisiune de denuntz, pentru ca a intarziat nepermis atacul asupra lui Basescu. Poate ca Liiceanu obisnuieste sa gandeasca inainte sa vorbeasca. Sau poate ca intelege atat defectele cat si calitatile lui Basescu iar asta il impiedica sa atace un Presedinte doar pentru a bifa o replica sau pentru a se incadra in timpul regulamentar de reactie. Dar nu ! Liiceanu trebuie plimbat prin targ cu o placa infamanta de gat. Intrebarea inchizitorului e : cum poate sa taca, in clipa in care Regele e umilit, tocmai cel ce a scris odinioara minunatul text "De ce regi?" - (am citat din Traian Ungureanu) *** La fel si tu, mai Danutz : te-ai instalat, belfãr si bucher, in incheierea "revistei presei" forumistilor ca sa bifezi relaxat aceleasi omisiuni de denuntz - golindu-le in acelasi timp de orice continut. Daca pana si Liiceanu a fost incadrat la acelasi "delict" de neincadrare in timpul regulamentar de reactie, cum am mai fi putut scapa noi, astialalti !? .. Mai poti tu realiza ce prejudecati (inversate) te poarta ? ( cu pedagogia asociata cu tot ? ).. (coman horatiu)
RăspundeComan Horatiu - 07-10-2011
@ Dan B - Cand a reconfirmat trecerea Prutului de catre armata romana, nu a facut decat sa dea glas, cu onestitate politica, unei tragedii nationale care a dus, printre atatia altii, si la exodul familiei lui tanti Aroida. Altfel, din bon ton, stim sa dam glas atat Memorialului Durerii cat si milioanelor de dizlocati (drame cu reverberatii pana in familiile noastre), dar cand sa condamnam puterea de stat care a fost in spatele acestei imense tragedii preferam s-o trecem tot in contul greselilor lui Base. Jalnic, mai Danutz ! Ti-am mai zis eu, incetul cu incetul, ai dobandit toate ticurile mediatizate ale bagatorului-de-vina-Nationale. Sincer, ma tot intreb ce-i cu tine.
RăspundeRotaru Constantin - 07-10-2011
Observ o avalansa de vorbe spuse in dorul lelii, sau pe principiul BASESCU ESTE VUNOVAT . Nu m-ar mira daca la un moment dat va fi declarat vinovat dl presedinte si de dezastrul din al doilea razboi mondial. In vara anului 1944,in imperiul rosu se murea de foame, astfel incat capitularea neconditionata in fata rusilor a pus la cheremul lor TOATE BOGATIILE TARII si este recunoscuta mai tacit sau mai vocal, scurtarea si a razboiului si a distantei pana la Berlin, prin actul de la 23 august
RăspundeComan Horatiu - 07-10-2011
Lasa, Danutz ! Nu vrei sa faci un minim efort de gandire ca sa accepti ca Basescu a facut atat afirmatii gresite cat si unele adevarate. Un om neincrancenat le poate vedea cu usurintza atat pe unele cat si pe altele. Tu nu faci decat sa dai, pedant, lectii de obiectivitate. Afirmatia presedintelui despre trecerea Prutului e absolut corecta, vine in descedentza condamanarii pactului Ribbentrop-Molotov, recunoscuta pana si de catre sovietici pe vremea lui Gorbaciov. Restul nu e decat o incapatzanare ce nu inceteaza sa ma uimeasca de cativa ani incoace ( plus altitudinea..)*** Poti aduce un singur contraargument la afirmatia lui Basescu despre trecerea Prutului ? Altfel vorbim vorbe, si reconfirmam incapatzanari neavenite.. Eu, ca pedelist, ti-am putut demonstra contrariul cand am catalogat afirmatia sa despre Regele Mihai ( ca sluga a rusilor) nu doar ca hazardata ci de-a dreptul o magarie. Demonstreaza si tu altceva decat incapatzanarea drapata dupa pedanteria obiectivitatii. Nu a zis nimic adevarat ? Nimic, nimic ?
RăspundeRmânia fãrã rost. - 07-10-2011
Suntem niște caraghioși ai Eropei,niște mãscãrici,un fel de ia-mã nene ,sunt și eu pe aici.Tot timpul ne comportãm ca noi nãscuți a mamei Europa gãsindu-ne câte un tãtic de la Cuza încoace,câte-o țarã sã ne ducã în spate pentru a ieșii la limanul civilizației visate.Ne plângem de cotropiri dar noi le dorim,le așteptãm,le vrem,ne place sã fim duși în spate de-a lungul istoriei de Turcia,Franța,Germania,Rusia,URSS,ș.a.Toate au rãmas supãrate pe noi cu dreptate,am schimbat regimuri politice cum schimbãm chiloții,în concluzie nu avem caracter,mergem dupã vântul ce ne intrã pe punte.A mai rãmas America sper sã nu-i dezamãgim pentru cã parcã vãd, China se apropie și ne suim la ei în cârcã.Cârcotașa Românie.
RăspundeDan b - 07-10-2011
Toata parada de argumente adusa pt a-l scoate albit pe baselu din haznaua in care a intrat cu voiosie mi se pare o poveste trista pt natia asta.Tare trista.
RăspundeV.Ioan - 07-10-2011
Continuare: Intrebarea este, ce a determinat actiunea precipitata a regelui? Am avut ocazia sa ascult relatarile unui ofiter “Cavaler al Ordinui Mihai Viteazul”. Primise distinctia ca rezultat a reusitei sale si a colaboratorilor sai de a scoate unica unitate de tancuri romaneasca din incercuirea de la Stalingrad. In noaptea de 22 august 1944, a auzit tancurile sovietice, nu departe de locul unde tancurile din subordinea sa erau bine camunflate. A recunoscut dupa zgomot si tipurile de tancuri ce treceau in spatele sau, numarul lor. In zori s-a prezentat generalului spre a raporta. N-a terminat raportul si au zarit tancurile venind spre ei. I-a cerut permisiunea generalului sa le toace. Iar generalul i-a spus: “Toacale!” A asteptat tancurile inamice sa se apropie si le-a tocat. Au scapat doua care au reusit sa treaca dupa niste constructii. Generalul l-a felicitat si i-a spus ca are sa-l propuna pentru a doua decoratie de “Cavaler al Ordinulu Mihai Viteazul”, dar a doua zi era intr-o intalnire cu “noii aliati”. Antonescu a anuntat ca pleaca pe front in aceeasi zi, 23 august, pentru organizarea unor noi si rapide manevre, impotriva unui inamic care, pentru un timp, nu mai dispunea de blindate. Avea demersuri cu sovieticii pentru un armistitiu, dar ceea ce i se oferea, i se parea inacceptabil. Spera ca in noua conjunctura va obtine un armistitiu mai acceptabil. Avand in vedere ca sovieticii doreau sa patrunda adanc in Germania inainte de aliatii sai, actiunea maresalului nu era lipsita de sorti de izbanda. Cred ca istoricii nu trebuie sa ignore nici evenimentele de pe front din zorii zilei de 23 august 1944, care a inceput c-o victorie militara a armatei romane, transformata intr-o capitulare a armatei romane.
RăspundeV. Ioan - 07-10-2011
“E adevãrat cã în august 1944 (regele) a jucat un rol important ºi salutar în rãsturnarea regimului Antonescu ºi salvarea a ceea ce se mai putea salva din þarã, iar pentru acest moment, neamintit de preºedinte, s-ar cuveni sã i se acorde respect deplin, chiar dacã a fost rãsplãtit ºi cu o medalie de la Stalin”. Domnule Andrei Cornea, fraza aceasta nu cred ca apartine jurnalistului sau istoricului, ci a diplomatului care din motive politice nu vrea sa supere pe actualii nostri aliati invingatori in razboiul cu Germania fascista. E cunoscut faptul ca politiceni si diplomati romani, cu acordul regelui, duceau la Cairo tratative pentru un armistitiu si au stabilit impreuna data la care il vor informa pa Antonescu de acceptarea demersului, iar daca acesta s-ar opune, sa-l aresteze. Dar regele s-a grabit si, fara sa astepte semnarea armistitiului, fara sa se mai consulte cu grupul cu care a hotarat sa-l impuna, a anticipat data. Actiunea maiestatii sale a fost o capitulare. Rezultatul, circa 150000 de soldati romani luati prizonieri, ocuparea tarii, mii de cetateni romani de nationalitate germana deportati in Rusia, impunerea comunismului… Intrebarea este, ce a determinat actiunea precipitata a regelui?
RăspundeV. Ioan - 07-10-2011
“E adevãrat cã în august 1944 (regele) a jucat un rol important ºi salutar în rãsturnarea regimului Antonescu ºi salvarea a ceea ce se mai putea salva din þarã, iar pentru acest moment, neamintit de preºedinte, s-ar cuveni sã i se acorde respect deplin, chiar dacã a fost rãsplãtit ºi cu o medalie de la Stalin”. Domnule Andrei Cornea, fraza aceasta nu cred ca apartine jurnalistului sau istoricului, ci a diplomatului care din motive politice nu vrea sa supere pe actualii nostri aliati invingatori in razboiul cu Germania fascista. E cunoscut faptul ca politiceni si diplomati romani, cu acordul regelui, duceau la Cairo tratative pentru un armistitiu si au stabilit impreuna data la care il vor informa pa Antonescu de acceptarea demersului, iar daca acesta s-ar opune, sa-l aresteze. Dar regele s-a grabit si, fara sa astepte semnarea armistitiului, fara sa se mai consulte cu grupul cu care a hotarat sa-l impuna, a anticipat data. Actiunea maiestatii sale a fost o capitulare. Rezultatul, circa 150000 de soldati romani luati prizonieri, ocuparea tarii, mii de cetateni romani de nationalitate germana deportati in Rusia, impunerea comunismului… Intrebarea este, ce a determinat actiunea precipitata a regelui? Am avut ocazia sa ascult relatarile unui ofiter “Cavaler al Ordinui Mihai Viteazul”. Primise distinctia ca rezultat a reusitei sale si a colaboratorilor sai de a scoate unica unitate de tancuri romaneasca din incercuirea de la Stalingrad. In noaptea de 22 august 1944, a auzit tancurile sovietice, nu departe de locul unde tancurile din subordinea sa erau bine camunflate. A recunoscut dupa zgomot si tipurile de tancuri ce treceau in spatele sau, numarul lor. In zori s-a prezentat generalului spre a raporta. N-a terminat raportul si au zarit tancurile venind spre ei. I-a cerut permisiunea generalului sa le toace. Iar generalul i-a spus: “Toacale!” A asteptat tancurile inamice sa se apropie si le-a tocat. Au scapat doua care au reusit sa treaca dupa niste constructii. Generalul l-a felicitat si i-a spus ca are sa-l propuna pentru a doua decoratie de “Cavaler al Ordinulu Mihai Viteazul”, dar a doua zi era intr-o intalnire cu “noii aliati”. Antonescu a anuntat ca pleaca pe front in aceeasi zi, 23 august, pentru organizarea unor noi si rapide manevre, impotriva unui inamic care, pentru un timp, nu mai dispunea de blindate. Avea demersuri cu sovieticii pentru un armistitiu, dar ceea ce i se oferea, i se parea inacceptabil. Spera ca in noua conjunctura va obtine un armistitiu mai acceptabil. Avand in vedere ca sovieticii doreau sa patrunda adanc in Germania inainte de aliatii sai, actiunea maresalului nu era lipsita de sorti de izbanda. Cred ca istoricii nu trebuie sa ignore nici evenimentele de pe front din zorii zilei de 23 august 1944, care a inceput c-o victorie militara a armatei romane, transformata intr-o capitulare a armatei romane. “E adevãrat cã în august 1944 (regele) a jucat un rol important ºi salutar în rãsturnarea regimului Antonescu
RăspundeV. Ioan - 07-10-2011
“E adevãrat cã în august 1944 (regele) a jucat un rol important ºi salutar în rãsturnarea regimului Antonescu ºi salvarea a ceea ce se mai putea salva din þarã, iar pentru acest moment, neamintit de preºedinte, s-ar cuveni sã i se acorde respect deplin, chiar dacã a fost rãsplãtit ºi cu o medalie de la Stalin”. Domnule Andrei Cornea, fraza aceasta nu cred ca apartine jurnalistului sau istoricului, ci a diplomatului care din motive politice nu vrea sa supere pe actualii nostri aliati invingatori in razboiul cu Germania fascista. E cunoscut faptul ca politiceni si diplomati romani, cu acordul regelui, duceau la Cairo tratative pentru un armistitiu si au stabilit impreuna data la care il vor informa pa Antonescu de acceptarea demersului, iar daca acesta s-ar opune, sa-l aresteze. Dar regele s-a grabit si, fara sa astepte semnarea armistitiului, fara sa se mai consulte cu grupul cu care a hotarat sa-l impuna, a anticipat data. Actiunea maiestatii sale a fost o capitulare. Rezultatul, circa 150000 de soldati romani luati prizonieri, ocuparea tarii, mii de cetateni romani de nationalitate germana deportati in Rusia, impunerea comunismului… Intrebarea este, ce a determinat actiunea precipitata a regelui? Am avut ocazia sa ascult relatarile unui ofiter “Cavaler al Ordinui Mihai Viteazul”. Primise distinctia ca rezultat a reusitei sale si a colaboratorilor sai de a scoate unica unitate de tancuri romaneasca din incercuirea de la Stalingrad. In noaptea de 22 august 1944, a auzit tancurile sovietice, nu departe de locul unde tancurile din subordinea sa erau bine camunflate. A recunoscut dupa zgomot si tipurile de tancuri ce treceau in spatele sau, numarul lor. In zori s-a prezentat generalului spre a raporta. N-a terminat raportul si au zarit tancurile venind spre ei. I-a cerut permisiunea generalului sa le toace. Iar generalul i-a spus: “Toacale!” A asteptat tancurile inamice sa se apropie si le-a tocat. Au scapat doua care au reusit sa treaca dupa niste constructii. Generalul l-a felicitat si i-a spus ca are sa-l propuna pentru a doua decoratie de “Cavaler al Ordinulu Mihai Viteazul”, dar a doua zi era intr-o intalnire cu “noii aliati”. Antonescu a anuntat ca pleaca pe front in aceeasi zi, 23 august, pentru organizarea unor noi si rapide manevre, impotriva unui inamic care, pentru un timp, nu mai dispunea de blindate. Avea demersuri cu sovieticii pentru un armistitiu, dar ceea ce i se oferea, i se parea inacceptabil. Spera ca in noua conjunctura va obtine un armistitiu mai acceptabil. Avand in vedere ca sovieticii doreau sa patrunda adanc in Germania inainte de aliatii sai, actiunea maresalului nu era lipsita de sorti de izbanda. Cred ca istoricii nu trebuie sa ignore nici evenimentele de pe front din zorii zilei de 23 august 1944, care a inceput c-o victorie militara a armatei romane, transformata intr-o capitulare a armatei romane.
Răspundealcazar - 07-08-2011
De ce razboiul din Est al Romaniei (1941-1944) este considerat de dl. Andrei Cornea "o campanie agresiva si imorala"? In 1940, in urma a doua note ultimative, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei si tinulul Herta. Oare nu avea Romania dreptul sa incerce recuperarea teritoriului pierdut? Aceasta nu se putea face decat printr-un razboi, care era, evident, legitim. Frica imi e ca pozitia d-lui Andrei Cornea este determinata nu numai de lipsa sa de logica si de buna credinta, dar si de faptul ca Paul Cornea a fost una din uneltele ocupantului sovietic.
RăspundePopescu - 07-07-2011
IN SFARSIT UN ARTICOL CARE IMI CONFIRMA PARERILE. VOI TRIMITE ACEST ARTICOL TUTUROR PRIETENILOR, CHIAR DACA O SA PIERD O PARTE DIN EI
Răspundealexandra popp - 07-07-2011
BRAVO! BRAVO! BRAVO! Un articol EXCEPTIONAL!!!
RăspundeIsailă Brătfăle - 07-07-2011
Gândire primitivă (sălbatică, vorba lui Claude Lévi-Strauss) cât cuprinde la români. Nu există compasiune pentru suferințele rușilor în cel de-al Doilea Război Mondial. Nu se înțelege că regele Mihai I a ales cea mai proastă variantă pentru români și cea mai bună pentru sovietici și anglo-americani la 23 august 1944. Trebuiau găsite căile de prezervarea cât de cât structurilor societății românești, care ne-ar fi dus pre un socialism cu față umană, în genul celui iugoslav. În zelul lor stupid vorbesc de pericolul de-a fi fost înglobați în URSS. Dacă am fi fost înglobați în URSS, azi am fi avut o țară mare și rotundă, ne-am fi comparat cu Estonia, nu am fi avut național-comunism, nu am fi avut azi burghezia de origini de neoiobagi și neorobi, de tradiții fanariote etc.
Răspunde1895 : Ministrul Rusiei la Buc - 07-07-2011
.. la Bucuresti, Printul Lwow, ii reproseaza lui P.P. Carp urmatoarele :"Se spune, domnule, ca sunteti germanofil ". " Lumea se inseala", replica taios Carp, " eu sunt RUSOFOB ". *** Iata o declaratie de credintza ce nu i-a fost reprosata marelui om de stat roman nici de catre presa si nici de catre opozitia politica a vremii. De ce ? Pentru ca intr-o epoca nationala virila, noi, romanii, intelegeam sa jucam cartea demnitatii si nu sa continuam, obedienti, salamalecurile servitutii, precum, azi, Ion Iliescu, PSD, Cozmin Guse, Chireac sau Tudor Popescu vizavi de imbecilismul puterii de stat de la Rasarit. Or, actul antipatriotic prin excelentza, azi, este sa continuam a inrobi destinul nostru national ( asa cum a facut Iliescu prin tratatul cu URSS din aprilie 91 ) veleitatzilor imperiale ale unei puteri care nu ne-a fost niciodata prietena si care, acum cel putin, nu ne mai poate manipula decat daca ii permitem. In acest sens, declaratia presedintelui Basescu se inscrie in linia traditionala a demnitatii patriotice ( a lui PP. Carp, Take Ionescu , I. G. Duca, a bratienilor, Carol I si a presedintelui Constantinescu in timpul razboiului din Yugoslavia ), in timp ce telebocitoarele ingrijorate mai mult de interesele lezate ale Rusiei, in linia lui Ana Pauker de la care isi trage originea si .. legitimitatea Ion Iliescu. *** Altfel spus, facandu-l pe Regele Mihai sluga rusilor, Basescu a comis o magarie, in timp ce, incuviintzand trecerea Prutului, a dat glas, cu onestitate, legitimitatii integritatii si suveranitatii nationale. Una calda, una rece .. Numai suprarealismul celor posedatzi de basescofobie poate demoniza fara discernamant, ad integrum, in bloc, faptele sau declaratiile sale (coman horatiu)
Răspunde@ Dragos (prezumtiosul) - 07-07-2011
Dragos, e haos in capul tau ! D-nul Cornea nu-l reabiliteaza pe maresal decat in mintea ta. Acelasi proces de intentie i l-au facut lui Basescu si mincinosii de la Realitatea - iar voi, toti bigotzii basescofobiei azilului de nebuni, il faceti tuturor celor care indraznesc sa mai vada si partea intemeiata a spuselor presedintelui. Smintirea ta incepe de la prezumtia ca Basescu e irecuperabil un om de nimic, iar tot ceea ce atinge, spune sau arata e patent fals sau vinovat. Mintishoara ta prezumtioasa nu mai poate concepe un adevar simplu : ca unele afirmatii pot fi gresite ( vecine cu magaria - ca cea in care-l face pe rege sluga a rusilor ) iar altele intemeiate ( cauta-le si le vei gasi). Punct. *** Acelasi domn Patapievici isi mentine parerea ca presedintele Basescu ramane o oportunitate pentru schimbarea din Romania. Si nu cred ca greseste. Andrei Plesu, prietenul tau, s-a sucit. Se pare ca e mai atent la stilul prezidential decat la.. contzinut. Om trai, si-om vedea cine are dreptate ( cine va fi supus razelor X ) -- jUPANU
RăspundeIoana - 07-06-2011
Un articol foarte interesant. Eu una am fost socata ca pana acum, in avalansa de articole indignate scrise de diversi intelectuali ca raspuns la afirmatiile presedintelui Basescu, se pornea mereu de la prezumtia ca regele a fost un erou. Si ca toata toata lumea trebuie sa accepte asta. Mie nu mi-e clar deloc acest aspect si am adresat o serie de intrebari pe aceasta tema in cateva comentarii la articolul lui Andrei Pippidi de saptamana trecuta. Imi exprimam speranta ca acest scandal mediatic va declansa in sfarsit o analiza din partea istoricilor a perioadei 1940-1947 care sa fie accesibila si publicului larg. Eu una as vrea sa stiu mai multe despre fapte, nu mituri si legende. Poate ca regele n-a fost tradator, dar nici erou nu cred ca a fost.
RăspundeValentin S - 07-06-2011
Continuare Ana Pauker a criticat PCR pentru 23 August, considerind ca nu treabuia facut. Asfel URSS ar fi putut cuceri Romania, ingloband-o teritorial cu totul in URSS. De fapt frontul romanesc cazuse la 20 august si rusii nu mai aveau nevoie de un armistitiu pentru a ocupa tara. 13. A facut o alianta rusinoasa cu Ungaria ( asta iar nu se spune) Armata romana a luptata cot la cot cu ocupantii Transilvaniei. 14. Nu a facut nimic pentru eliberarea celorlate provincii cucerite Cadrilaterul si Ardealul de Nord. Cam atit. Desigur moartea lui a fost tragica. Dar nu spala ii pacate sale care eu zic ca sunt mult mai mari decit meritele.. Dar pentr imaginea pozitiva a lui mai e o explicatie. Cine are INTERESUL ca Antonescu sa fie slavit? Romania NU, ca una e interesul si alta e e mandria nationala. Dar Rusia DA. De aceea abunda stirile despre fascismul romanesc . Suntem un exemplu negativ mereu pe plan international si eu cred ca asta este scopul principal al glorificarii lui Antonescu, o ampla actiune de intoxicare a populatiei. Si, nu fara legatura, ridicarea de statui s-a facut in perioada lui Iliescu, groparul prezentului si viitorului nostru pe altarul interesului Maicii Rusia.
RăspundeValentin S - 07-06-2011
In sfirsit cineva cu cap. Felicitari. As mai adauga ca Basarabia a trecut la URSS in virtutea acoedurilor de pace din 1947 DUPA cel de-al doulea razboi mondial, asta e situtia ACTUALA. Asa ca anularea tratatului Ribentrop - Molotov nu schimba nimic, dar pune in discutie Transilvania. Cit despre I Antonescu trebuie vazut cum a ajuns el sa fie considerat erou. Totul a inceput cu revistele Europa si Roamania Mare cam prin 1990 - 1991 cind miscarea unionosta luase avant. Parearea mea e ca transformarea lui in mare erou a fost cea mai reusita miscare de intoxicare promovata DIN AFARA TARII. Hai sa punem o lista toate faptele lui Antonescu: 1. Desemnat de Carol sa formeze guvernul la 04 septembrie da o lovitura de stat a doua zi. 2. la 07 septembrie semnaza Tratatul de la Craiova, prin care sudul Dobrogei e cedat Bulgariei – nimeni nu pune in discutie ca cedarea unui TERITORIU NATIONAL s-a facut pe timpul lui Antonescu 3. A suspendat corpurile legiuitore, a proclamat statul natinal legionar la 14 septambrie 4. A luat cunostiinta de dorinta legionarilor de a a face crime, mai ales in conditiile schimbului de replici din ziua de 20 noiembrie. In 26-27 au loc asasinatele de la Jilava. Antonescu nu misca un degetpentru salvarea lui Iorga iar A DOUA ZI Irga e asasinat. De mentionat ca unii pe unii politicieni Antonescu i-a salvat. La fel cu Virgil Madgearu. Nimeni nu discuta ca AUTORITATILE ROMANE au asasinat un fost prim-ministru. 5. Nu a luat nici o masura impotriva legionarilor PINA CE NU A CERUT VOIE DE LA HITLER ( asta ca zic unii ca a fot demn). Cind legionarii au inceput sa se razvrateasca a luat avionul si s-a plans lui Hitler de probleme. 6. A trecut pest avizul multor generali si a trecut Nistrul. Generalii care s-au opus au fost eliminati. 7. A angajat Romania cu cele mai multe trupe din toti aliatii Germaniei. 8. A trecut linia Bugului ceea ce ne-a adus in conflict cu Marea Britanie (care a ezitata sa ne declare razboi) 9. A DECLARAT RAZBOI STATELOR UNITE. A fost de departe cea mai mare greseala a lui. De mentionat ca alti aliati ai Germaniei - Franco nu au facut-o. Dar ’’mandrul” Antonescu s-a facut sluj in fata lui Hitler si a pocnit din calcaie la ordinele lui. De spus ca Frnco era mult mai dator lui Hitler. 10. In ciuda avertismentelor promite a lasat Armatele Romane de la Stalingrad total nepregatite. A FOST CEL MAI MARE DEZASTRU MILITAR DIN ISTORIA ROMANIEI. 2 ARMATE IN 2 ZILE AU FOST NIMICITE. De metionat ca finlandezii s-au oprit si nu au asaltat Leningradul. Multi zic ca nu se putea opri. Minciuni. Istoria e plina de exemple de astea. De Finlanda am mai amintit. Mai amintesc de Franta in primul razboi din golf. A eliberat Kuveitul dar NU A INTRAT IN IRAK lasind asta SUA. Scopurile tarilor trebuie facute dupa marimea lor si interesele lor. 11. Fata de evrei nu mai comentez. 12. Nu a fost serios in discutiile cu sovieticii. A cerut conditii care Rusia ne le-ar fi oferit. Ana Pauker a criticat PCR pentru 23 August, con
Răspundedragos - 07-06-2011
Iata cum trecerea anilor schimba omul, il face sa schimbe orice pentru a apara nu o idee, ci un om de nimic. Imi amintesc si acum acel articol scris impotriva unui negationist, unul care il ridica in slavi pe antonescu, titlul articolului pe dinafara vopsit gardul, inauntru leopardul. Acum, doar pentru a-l apara pe Basescu, faceti din Antonescu o fire tragica (ma rog, spuneti ca altii au spus). Atunci ati fost transant, acum de un echivoc rar intalnit si la filosofi. Pacat, credeam ca aveti verticalitate. Dar, asa cum spune si prietenul tau, Patapievici, privita prin radiografiere, fiinta ta are consistenta unei materii fecale.
Răspunde@ Liviu din Timisoara :.. - 07-06-2011
.. De acord cu afirmatiile tale ! Si eu constat cu tristete cum atatia concetateni formati la scoala lui homo sovieticus si a superstitiilor filorusesti ale lui Ion Iliescu se scapa in nadragi de teama .. intereselor rusesti. Au o fantosha : sa nu-i deranjam pe rusi ; sa intelegem interesele rusesti ; sa nu-i suparam pe cioloveci ; suntem prea mici ca sa ridicam glasul ; Basescu e iresponsabil s.a.m.d. Te si intrebi de unde atata perversitate concesiva cu agresiunea traditionala a banditismului de stat rusesc ! - in toate variantele sale : tarista, bolsevica si cea actuala a nationalismului agresiv promovat de Putin, Medvedev si siloviki oligarhiei rusesti ( un nationalism ce demonstreaza ca poate coabita atat cu reabilitarea lui Stalin cat si cu insolitul renasterii naziste in fosta patrie a comunismului ; aiuritor, nu-i asa ? ) Ei bine, cu un astfel de stat ( in care jurnalistii incomozi puterii sunt lichidati, iar alegerile libere locale au fost desfiintate) se simt afini si solidari toti trepadusii nostri care scriu pe aici sau gavaresc pe la moguliziuni.. (coman horatiu)
Răspundecitizen B - 07-06-2011
Daca maresalul Antonescu nu s-ar fi compromis prin abuzurile si asasinatele organizate de administratia si armata sa impotriva evreilor si tiganilor ar fi fost intr-adevar un erou national. Situatia tragica din 41 cerea imperios eliberarea tinuturilor romanesti anexate de banditismul de stat sovietic. Nici macar trecerea Nistrului - ca apreciere gresita cu consecinte militare catastrofale - nu i-ar fi rapit nimbul tragic al celui chemat sa conduca dezrobirea fratilor de neam si limba. Deabia crimele sale il descalifica iremediabil, adaugandu-i numele la o lunga lista de criminali de razboi. Nu mai are rost sa pierdem timpul, facand din figura sa un model, fals, de erou.. *** Despre oroarea bolsevica ce sa mai zicem ? Afirmatiile presedintelui Basescu despre trecerea Prutului sunt absolut corecte ( patriotice chiar). Petre Carp la vremea sa a folosit cuvinte mai dure impotriva colosului anexionist de la Rasarit. In vremuri in care aliantzele geo-politice ale Romaniei erau mult mai nesigure decat astazi, marele politician conservator a transhat problema banditismului de stat rusesc intr-un mod chiar mai lipsit de echivoc decat Basescu - pentru ca acuza politica ruseasca a vremii sale, nu pe cea trecuta. Nu trebuie sa mai facem temenele cu orice pretz in fata unui stat rusesc ce incurajeaza nationalismul odata cu reabilitarea lui Stalin. *** Agresarea Georgiei, a Ceceniei si injonctiunea ruseasca prin enclavele abil intretinute din Tiraspol, Osetia sau Nagorno-Karabach traduc lipede continuitatea fostului imperialism tarist sau bolsevic. Un shut in posteriorul lui Medvedev ; ciolovecii nu au dreptul de a tzine lumii prelegeri despre moderatie si democratie. Adevarul trebuie rostit..
RăspundeSpinelli - 07-06-2011
Un articol excelent ! Excelent, pentru ca e nuantzat si nepartizan.
RăspundeComan Horatiu - 07-06-2011
Asadar, nu sunt toate gresite in spusele presedintelui si nu sunt toate impecabile in deciziile regelui Mihai. Lumini, umbre si clarobscur de ambele parti. Dar de ce a trebuit sa interogam trecutul recent si tragic deabia prin gura sloboda si nu prea indicata a presedintelui ? De ce nu au depasit complexele cecetatorii istorici in primul rand ? Am fi scapat de politizarea excesiva a unui subiect care inca ne someaza prin impasul multiplu in care ne aflam.. ( cu atat mai mult cu cat revenirea la monarhia constitutionala pare a deveni o alternativa la tribalismul politic actual)
Răspundejoenegut - 07-06-2011
Domnule Cornea sunteti un mare ipocrit, sunteti incapabil sa va situati printre cei care au fost jigniti de dezonoarea afirmatiilor presedintelui Basescu.
Răspundeeroi, erori - 07-06-2011
Regele Mihai avea varsta de 19 ... 26 de ani pe perioada cat a fost implicat in evenimentele legate de al doilea razboi mondial si comunizarea Romaniei. Cel mai probabil ca nu avea o intelegere completa a evenimentelor si nici o implicare reala in desfasurarea lor. A reprosa unei persoane intr-o astfel de situatie lipsa unei atitudini transante nu este un lucru corect. Mai corect ar fi ca reprosul sa fie adresat oamenilor politici determinanti ai perioadei. Pentru comparatie, ar trebui prezentata situatia coruptiei din Romania si a lipsei implicarii presedintelui. Ar accepta Basescu ca este responsabil pentru ca nu a vrut sa devina un erou, un martir eventual al luptei anticoruptie ? Sau va considera natural sa nuanteze pozitia si actiunile si aprecierile dumnealui relativ la coruptie ? In concluzie, se poate aprecia ca dincolo de orice apreciere a datelor istoriei afirmatia presedintelui a fost una grabita, suficienta, superficiala, poate temperamentala si din nefericire poate si o "bravadă" inutila asa cum apreciaza ministerul rus de externe.
Răspundeadrian - 07-06-2011
@viorel domenico: doamna Culcer va cumula pensia cu salariul in semn de solidaritate cu presedintele Traian Basescu si cu reforma statului. Daca Maiestatea Sa n-a binevoit s-o sustina, asa-i trebuie. Pai, nu?
Răspunderizoaicad.arges - 07-06-2011
@Chitu Constantin!; @GAVRILACHE! Domnilor, cred ca trebuie luat taurul de coarne, pentru a fi spus adevarul de care Romania are nevoie, si ca nu trebuie sa mai umblam cu povesti precum ca "Stalin nu recunostea Basarabia ca fiind a Romaniei". Ce conducator de Stat poate recunoaste dreptul altui Stat, asupra unui teritoriu care i-a apartinut 110 ani, si care nu a fost luat de la Statul respectiv, pentru simplul motiv, ca la anexarea acelui teritoriu nici nu exista Statul respectiv? Basarabia a intrat in componenta Imperiului rus cu 50 de ani inainte de constituirea Statului roman! Este o imensa aberatie ideea ca Basarabia ar putea sa revina in componenta Romaniei, impotriva vointei Rusiei! Nici dreptul international si nici realitatea nu dau nicio sansa unei asemenea imposibilitati! Iar cei ce insista pe o asemenea idee, fac rau fara voia lor Romaniei! Romania nu trebuie sa-si doreasca Rusia in tabara inamicilor ei, ci din contra, ea trebuie sa aiba cele mai bune relatii cu Rusia, decat oricare vecina a ei! Daca in locul Rusiei ar fi fost Luxemburgul, o asemenea idee putea avea motivare cel putin in realitatea fizica! Maresalul Ion Antonescu a fost "caporal in gandire", daca a putut sa creada ca Romania ar fi putut sa pastreze o Basarabie luata cu forta de la URSS! E trist ca exista si astazi indivizi, care nu depasesc "gandirea de caporal" a lui Antonescu, si o tin gaia-matu cu Basarabia! Acesti indivizi ar putea sa invete de la fosta presedinta a Letoniei, care in Cotidianul din 20-02-2007, vorbeste despre situatia Letoniei care “lasa Rusiei, sase departamente din regiunea Abrene, departamente ce au fost anexate Rusiei in 1944″. Iar Presedinta Letoniei, care este om de Stat, nu jucator de barbut, spune: “abandonarea celor sase departamente suscita enorm de multa emotie in randul letonilor, care se intreaba de ce sa dam un teritoriu care ne-a fost furat fara a cere compensatii?” Iar mai departe Presedinta Letoniei spune: “Rusia a indicat foarte clar ca nu este pregatita sa reconsidere aceasta chestiune. Si Rusia e mai mare decat Letonia”. Si a incheiat spunand: “..este bine sa fim siguri ca avem o tara care ne ramane cu o frontiera sigura care sa fie garantata de UE si NATO si sa ne resemnam la situatia actuala”. Ce ziceti dlor "patrioti", este timpul sa gandim cu mintea de astazi, sau ramanem la "gandirea de caporal" a lui Antonescu?
Răspundekiril - 07-05-2011
Dupa ce au exterminat milioane de oameni si au pervertit dumnezeu stie cate suflete, rusii se simt lezati de afirmatiile presedintelui. Asta da tupeu!
RăspundeLiviu din Timisoara - 07-05-2011
Nu-mi amintesc prea bine datele , dar parca Basarabia a fost prada de razboi intre Imperiul tarist si cel Otoman.Nu cred ca ii intreba cineva pe romani daca sunt ori nu de-acord. De atunci incepand, rusii ... s-au considerat legitimi in pretentiile lor. Dar asa au facut cu toti cei din preajma ..ce ne tot minunam atat? Basescu are prostul obicei de a spune unor lucruri pe nume. Ma intristeaza opinia unor cunoscuti: " Sa vezi acum, cu scutul ala, ca ii suparam si pe rusi, si pe teroristi!". Lauda polonezilor, care au infruntat tancurile lui Hitler calare pe cai ... Sunt unele natii care stiu sa stea drepte in sa, pana la capat si care nu s-au temut niciodata nici de " puterea sovietica". Bravo ungurilor, in 56. Noi, si azi mai tremuram si cerem binecuvantari. Bravo lui Basescu: neavand o relatie mai particulara cu administratia Obama, a gasit de cuviinta sa nu participe la cheful reprezentantului acestuia, pe 4 iulie. A fost si un "raspuns" dat administratiei, vis a vis de atitudinea lor in urma discutiilor iscate.
Răspundeviorel domenico - 07-05-2011
Asa dupa cum a observat si domnul Chitu, o cam scaldati, domnule Cornea. Nu vreti sa spuneti exact si limpede ceea ce credeti. Poate ca sa va asigurati ca nu o suparati pe RODICA CULCER si sa va pastrati locul de invitat permanent la emisiunea pe care acest personaj nefrecventabil o va realiza in continuare la TVR in dispretul legii. Doamna CULCER, desi pensionara, va cumula pensia cu salariul, In semn de solidaritate cu colegii dumneavoastra profesorii universitari, scosi la pensie in mijlocul anului universitar si platiti mizerabil, in regim de plata cu ora daca doresc sa isi mai continue activitatea, ar trebui, domnule Cornea, sa incetati colaborarea cu insalubra doamna Culcer. dar totul e de vinzare, nu-i asa? Pretul dumneavoastra, al constiintei dumneavoastra este de 3000 lei pe luna.
RăspundeGAVRILACHE - 07-05-2011
@chitu constantin: Felicitari pentru logica impecabila! Intr-adevar, de frica a ceea ce ar fi putut sa declanseze, presedintele a subliniat ca ar fi fost bine ca Antonescu sa faca un lucru imposibil! Il rog pe dl. Cornea, caruia ii port un deosebit respect, sa incerce sa studieze, inainte de a se pronunta, daca nu cumva exista si o alternativa la capitularea de la 23 August 1944. In fapt, exista mai multe documente si o serie de afirmatii din surse demne de incredere (Maniu, de exemplu) care demonstreaza ca si Antonescu negocia cu rusii dar, de data asta, in termenii unui armistitiu! Nu cumva regele Mihai a fost, pur si simplu, pacalit cand i s-a spus ca nu exista alternativa? Cred ca pentru un profesor de logica (si inca unul eminent), studierea si a altor documente, in sensul celor de mai sus, ar reprezenta un ajutor important pentru a trage o concluzie logica, eventual : nu, regele nu a fost sluga rusilor dar a fost pacalit, inclusiv la 23 August 1944!
RăspundeChitu Constantin - 07-05-2011
Pana la urma singurul adevar e o negatie a adevarului: nu exista adevar. Spuneti ca era bine ca Antonescu sa se opreasca la Nistru, numai ca asta insemna o treaba neterminata atata timp cat Stalin nu recunostrea Basarabia ca fiind a Romaniei. Asta era miza, Basarabia, nu ? Continuarea razboiului era obligatorie in conditiile in care beligerantul nu recunoaste o stare de fapt. Astea-s legi nescrise ale razboiului. Asta-i logica lui. Daca noi, de exemplu, nu cedam de "buna voie" Basarabia (adica de frica sau din oportunism conjuctural) si ne impotriveam, va asigur ca nici Stalin nu s-ar fi oprit la Prut, ci si-ar fi continuat marsul triumfal pana la Bucuresti; adica pana cand, invinsi fiind, am fi recunoscut dreptul rusilor asupra Basarabiei. Asadar, putem afirma cu/pe temei logic: parerea lui Basescu, cum ca trebuia sa ne oprim la Nistru, e o aberatie in logica de razboi. Razboiul nu se sfarseste asa, in coada de peste. Ori se face pace si se ajunge la un consens, parafat cu sigiliu si recunoscut cu semnatura decidentilor, indiferent daca cedam noi sau rusii, ori se continua razboiul pana unul dintre co-beligeranti e obligat, ca invins, sa recunoasca o stare de fapt, respectiv un drept: dreptul puterii in cazul in care castigau rusii sau puterea dreptului daca castigau romanii. Vedeti d-voastra, dle Cornea, cand vorbim, sau scriem, si excludem logica, riscam sa ajungem la concluzii eronate. Ca acum. Reactia rusilor e una la intimidare, ca sa ne piara curajul sa mai deschidem gura si altadata pe acest subiect controversat. In fond, jumatatea de opinie adevarata, sau recunoscuta ca adevarata ("treceti Prutul!), enuntata de Basescu, nu are nimic ofensator, nu are de-a face cu vreo ofensa adusa armatei rusesti in ceia ce priveste meritul ei in cel de-al doilea razboi mondial. Noi doar ne-am dus sa luam ce-am considerat ca-i al nostru, de drept (nu de fapt), ca istorie, ca dorinta si ca limba. Prin exprimarea dreptului nostru la Basarabia nu afirmam ca rusii n-au dus un razboi de aparare just impotriva nazistilor germani, sau ca n-ar fi fost in drept s-o faca. Daca ei au fost in drept sa-si apere tara, atunci si noi am fost in drept sa vrem sa fim la un loc cu basarabenii, cu fratii de limba. Noi nu ne-am dus acolo sa le luam rezervele de materii prime si energie, cum faceau germanii. Noi ne-am dus acolo sa luam ce era al nostru; nu ce era al lor. Daca cineva vine in casa si-mi ia ceva ce-i al meu, sau imi violeaza nevasta, iar eu, la randul meu, il iau la bataie, se isca aici o intrebare controversata: cine-i de vina ? Eu ca l-am batut, sau el ca mi-a violat domiciliul si/sau nevasta ? Cam asa e si aici. Vina e a mea c-am vrut sa iau ceia ce mi-ai luat fara sa fi in drept, sau vina e a ta ca m-ai provocat sa ma lupt cu tine pentru a-mi recastiga ceva ce-mi apartinea de drept ? Logica trebuie dusa pana la limita, inclusiv cea a razboiului.
Răspunde