Umanismul social-democrat

Umanismul socialist a fost un reper simbolic central al politicii Partidului Comunist Roman. Formula aparea in toate programele asumate de partidul unic. Acesta era numele cel mai abstract al viziunii comunistilor despre felul in care trebuia guvernata societatea. Dupa evaporarea PCR in decembrie 1989, umanismul socialist a fost dat uitarii, ca multe alte parti ale retoricii folosite de actorii politici ai Vechiului regim. El a reaparut, intr-o forma cvasi-identica, la 15 ani de la revolutie. Il gasim in programul de guvernare propus alegatorilor de Uniunea PSD+PUR. Intr-adevar, potrivit autorilor acestui document, programul "reflecta viziunea social-democrata si umanista". Este posibil ca al doilea atribut sa fi fost "lipit" la un text deja redactat de PSD, dupa ce Adrian Nastase si Dan Voiculescu au convenit sa mearga impreuna in alegeri. Daca este vorba despre o asemenea operatiune, atunci ea a fost realizata cu neglijenta. Caci, in multe parti ale programului de guvernare PSD+PUR, se pomeneste doar despre social-democratie, cum e de pilda pasajul in care se scrie ca "Romania are nevoie astazi, mai mult ca oricand, de o guvernare social-democrata". Mai mult decat atat, aflam ca "viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita si singura prin care se poate asigura atingerea concomitenta a obiectivelor de restructurare si modernizare a economiei si de crestere a nivelului de trai". Aliindu-se cu PSD, PUR pare sa se fi transformat din social-liberal in social-democrat. Confuzia ideologica dispare de indata ce privesti listele: umanismul vechi incarnat de Ion Iliescu si noul umanism definit de Dan Voiculescu isi impart primele doua locuri pe listele de la Senat din Bucuresti. Culoarea social-democrata a umanismului sau dimensiunea umanista a social-democratiei reprezinta, de fapt, mariajul politic dintre patronul de la Antena 1 si presedintele in functie. Prezenta lui Iliescu pe liste si in campanie este problematica nu doar din punct de vedere constitutional, ci si din perspectiva pur politica. Seful statului este pe cale sa piarda bruma de simpatie pe care o acumulase in ultimii ani ai celui de-al treilea mandat, datorita catorva gesturi care creasera impresia ca a devenit in sfarsit un presedinte neutru. La drept vorbind, dorinta sa de a ramane un factor-cheie al politicii PSD se putea realiza si fara improvizatia juridica in virtutea careia el figureaza ca independent pe listele PSD, ca si fara implicarea sa vizibila in campania electorala actuala. Ipoteza potrivit careia Iliescu ar cauta de fapt imunitatea asigurata de mandatul parlamentar nu poate fi luata in serios. Justitia - inclusiv cea constitutionala - este departe de a functiona intr-o tara ca Romania si e greu de crezut ca ea l-ar putea ameninta pe Ion Iliescu. Implicarea lui Iliescu in campania 2004 este mai degraba un gest politic foarte semnificativ. Ai impresia ca actualul sef al statului a dorit sa marcheze in mod apasat diferentierea sa fata de Emil Constantinescu: daca acesta din urma nu s-a reprezentat in competitia electorala in 2000, Iliescu face in schimb tot posibilul pentru ca in 2004 sa dirijeze parcursul electoral al PSD si PUR. Programul de guvernare este, de altfel, dominat de obsesia comparatiei. PSD si PUR afirma ca anii 2000-2004 au facut "uitata incapacitatea guvernarii anterioare de gestionare a tarii". Singurii care par sa nu fi uitat sunt tocmai aliatii din PSD si PUR. Membrii celor doua formatiuni nu se sfiesc sa transcrie adversitatea politica in termeni radicali si sa produca astfel judecati in care probabil nici macar ei nu cred. Cine citeste Programul de guvernare al PSD+PUR va afla astfel ca alternanta la putere consumata in 1996-2000 a "pus sub semnul intrebarii toate cuceririle Revolutiei Romane din 1989" si a dus la "izolarea politica internationala" a Romaniei. In lectura PSD si PUR, guvernarea din 1996-2000 ar fi amenintat serios "libertatea presei, multipartidismul, libertatea de asociere, renasterea societatii civile si a sectorului privat". E cam mult, nu-i asa? In schimb, reiese din viziunea autorilor programului de guvernare pentru 2005-2008, echipa Nastase ar fi readus, dupa patru ani, "starea de normalitate". Alaturarea diatribelor indreptate impotriva coalitiei CDR-USD-UDMR si a elogiilor nemasurate la adresa guvernului Nastase configureaza miza dezbaterii politice actuale in lectura PSD+PUR. Stabilind drept emblema a normalizarii guvernarea lui Nicolae Vacaroiu (caci aceasta a precedat "dezastrul din anii 1996-2000"), Nastase si Voiculescu cauta sa transeze lupta cu Alianta D.A. pe baza atitudinii alegatorilor fata de anii 1996-2000. Altfel spus, Programul de guvernare al PSD+PUR mizeaza nu atat pe continutul unor politici de viitor, cat pe sensibilitatea generata de politicile din trecut. Umanismul social-democrat reia formule din negocierile actuale cu UE si din acordurile cu FMI, dar PSD si PUR spera, de fapt, sa castige alegerile denigrandu-i pe guvernantii care le-au luat locul vreme de patru ani, din totalul de 15 ani, ai tranzitiei.