De același autor
Politica internă din 2023 poate fi descrisă de zece repere. Le enumăr în funcție de însemnătatea lor pentru evoluția societății și a opiniei.
1. Numirea lui Marcel Ciolacu la șefia Guvernului. E o decizie care a concretizat planul reintroducerii în politica românească a „rotativei guvernamentale”, un mecanism de control exercitat de șeful statului asupra parlamentului și partidelor. Amânată cu câteva săptămâni față de data planificată, desemnarea pesedistului a reînviat speranțele celor care visau la un USL 2, adică la constituirea unei alianțe electorale încheiate de PSD și PNL. Iluzie anulată de decizia PNL de a merge singur în scrutinurile de la anul.
2. Fragmentele de dronă de la Ceatalchioi. Negată zile în șir, știrea despre căderea unor fragmente de drone rusești pe teritoriul României a transformat percepția derulării unui „război la granița noastră” într-o realitate efectivă. Și, desigur, înfricoșătoare.
3. Vizitele secretizate ale lui Iohannis. Președintele a făcut în 2023 trei vizite externe de-a dreptul speciale: una în Japonia și Singapore, alta în Brazilia, Argentina și Chile și o a treia în Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal. Lungimea lor neobișnuită, folosirea unui avion privat, ca și secretizarea costurilor angajate au scandalizat opinia publică și au consolidat imaginea unui șef de stat arogant și indolent.
4. Deficit bugetar mult mai mare decât cel estimat. Dacă ținta coborârii inflației de la 15-16% la o singură cifră a fost atinsă, în schimb deficitul bugetar – estimat la 4,4% - va fi probabil peste 6%. Ceea ce vădește că Guvernul poate încă interveni pentru a controla prețuri, nu și pentru a spori colectarea veniturilor ori pentru a diminua cheltuielile pe care are dreptul să le taie.
5. Grevele profesorilor. Au îmbrățișat protestul sindical profesorii care lucrează în școli și licee, nu și cei din universități. Motivul e vechi: salariile indecent de mici. Guvernul a decis sporuri modeste, dar a promis că, de la 1 ianuarie 2024, va crește lefurile profesorilor cu 40%. Deocamdată, schița de buget prevede jumătate din ce a fost promis. Au fost și alte mișcări protestatare – polițiști din penitenciare, funcționari din justiție ori din finanțe –, dar amploarea lor a fost mult mai mică.
6. Azilele foamei. E vorba despre cel mai mare scandal public al anului care se încheie. La Voluntari, orășel-satelit al Capitalei, zeci de bătrâni erau tratați în condiții oribile într-un azil finanțat cu bani de la buget și dirijat de un apropiat al Gabrielei Firea, care a demisionat din guvern, deși a clamat sus și tare nevinovăția. PSD nu a pierdut puncte în sondaje. În schimb, alte anchete au arătat că precaritatea extremă a azilelor e larg răspândită.
7. Apropierea dintre USR, PMP, FD. Două partide mici de orientare populară – PMP și Forța Dreptei – și un partid din familia liberală europeană – USR – și-au dat mâna pentru a alcătui un front al opoziției democratice unite. În sondaje, ele adună circa 20 de procente. Speranța lui C. Drulă, E. Tomac și L. Orban e că noul bloc va deveni alternativa și la PSD, și la PNL.
8. Simion și Șoșoacă pe val. Mult mai bine stau, cel puțin deocamdată, formațiunile conduse de G. Simion și D. Șoșoacă. Care visează să fie recunoscuți ca membri ai familiei conservatoare la nivel european, deși sunt – prin doctrină – mult mai apropiați de extrema dreaptă din gruparea „Identitate și democrație”, care cuprinde Liga Nord a lui Salvini, Reuniunea Națională a Marinei Le Pen ori Partidul Libertății al lui Geert Wilders. Prezența unuia dintre cei doi lideri naționaliști români în turul al doilea al alegerilor prezidențiale este văzută ca o reluare a episodului din 2000, când Vadim Tudor a ajuns finalist ușor de înfrânt. Ceea ce alimentează speculațiile privitoare la mașinațiuni pe care le-ar face unul sau altul din partidele de la guvernare, pentru a transforma turul întâi al cursei pentru Cotroceni în runda decisivă.
9. Eșecul Schengen. Nici 2023 nu a adus mult-sperata acceptare a României în spațiul Schengen. În ultimele zile ale anului, presa, apoi și guvernul austriac au evocat posibilitatea unei „uși întredeschise”, adică desființarea frontierelor aeriene și menținerea celor terestre. Opinia publică a fost iar divizată: opoziția a zis că modificarea e neavenită, în vreme ce partidele de la putere s-au arătat încântate de un succes care e, deocamdată, doar o ipoteză. Fiindcă despre aderarea la Schengen în două trepte se vorbește încă din 2014.
10. Incertitudine asupra prezidențiabililor. Deocamdată, nimeni nu s-a declarat candidat pentru a ocupa fotoliul de la Cotroceni. Nici măcar naționaliștii pomeniți mai sus. A profitat de situație M. Geoană, cocoțat în fruntea sondajelor, întrucât folosește calitatea de adjunct al secretarului general al NATO ca să umble prin locuri dintre cele mai diverse de acasă, anunțând, în stilul său pompos, o viață fericită unor cetățeni foarte nefericiți.
La mulți ani, cu sănătate și bucurii! //
